IUBESTE-TE PE TINE INSUTI!

„ Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti “ [Luca 10:27]

Nu stiu cand si de ce s-a intamplat, dar crestinii au ajuns la concluzia ca e rau sa se iubeasca pe sine. Dumnezeu ne recomanda sa ne iubim si sa ne admiram pentru ca ne-a facut fapturi minunate, dar ne avertizeaza sa ne pazim de egoism, de invidie si de mandrie.

Cand nu te iubesti pe tine insuti corect, cum ii vei putea iubi pe cei dragi? Dar pe cei care sunt “aproapele tau”? Cand te vezi bun de aruncat la gunoi sau bun de spanzurat, cum vei putea aprecia corect ceea ce fac cei de langa tine? Cum vei putea fi multumit si multumitor?

Redescopera-te si invata sa te iubesti. Ai motive: Dumnezeu te-a facut unic, a investit mult in formarea ta, chiar daca nu totdeauna vezi asta, pregateste cerul pentru tine si nu vei fi singur acolo.

Invata sa te iubesti pe tine pentru a-ti putea iubi semenii. Incepe alfabetul ca orice copil, cu liniute si bastonase, iar apoi vei putea forma literele scrisorii de dragoste a lui Dumnezeu. Incepe alfabetul cu iubirea de Dumnezeu, iubirea de tine si de aproapele tau.

Fii binecuvantat in descoperirea ta! Vei constata din nou ca esti greu de iubit, dar trebuie sa o faci. Vei constata ca si cei de langa tine sunt greu de iubit, dar trebuie sa o faci!

   

                                                                                                     Daniela

MAI TRECI PE LA SCOALA IERTARII

„Care Dumnezeu este ca Tine, care ierti nelegiuirea si treci cu vederea pacatele ramasitei mostenirii Tale? El nu-Si tine mania pe vecie, ci ii place indurarea! El va avea iarasi mila de noi, va calca in picioare nelegiuirile noastre si vei arunca pe fundul marii toate pacatele lor.” [Mica 7:18-19]
Periodic constat cu amaraciune ca ne-am intors la un Dumnezeu al Dragostei si Indurarii, dar suntem plini de cruzime cu cei care gresesc fata de noi sau fata de o idee de care suntem atasati. Copiii rascumparati prin dragostea jertfitoare a lui Isus Cristos, devin de-o rautate si violenta rupte din talpa iadului fata de semenii lor gresiti, cu fratii lor gresiti sau gresiti inchipuit. Am asistat de cateva zile la o asemenea scena, iar inima a inceput sa-mi sangereze. Cei care predica in fiecare duminica dragostea, au devenit bestii sangeroase. Ma uit si nu-L vad pe Cristos in ei, ci-L vad pe cel ranit rastignit de crucea lui Cristos.

Crispata am inceput sa-mi cercetez din nou inima, sa cer iertare si har de a-i ierta pe fratii cruzi, de a-L ajuta pe cel proaspat rastignit si surghiunit. Si cer din nou sa fiu inscrisa in Scoala Iertarii ca sa pot ierta si sa ma poata ierta Dumnezeu.

Ne place sa beneficiem de dragoste si bunatate, dar nu si sa le transmitem mai departe. Oare va trebui sa ne schilodeasca si pe noi ca pe Iacov ca sa putem fi induratori, iertatori, ca sa emanam in sfarsit dragostea Lui?

Va invit, dragii mei sa trecem din nou pragul Scolii Iertarii si a Dragostei. Sa invatam sa iubim, cu toata imperfectiunea noastra si a fratilor/surorilor, sa invatam sa ii iertam pe cei care indraznesc sa nu se inscrie in tiparele noastre, pe cei care se abat de la matrita noastra si isi permit sa fie albastri cand noi suntem verzi. Dragostea si iertarea incep cu acceptarea celui de langa mine, continua cu cedarea locului in biserica sau in tramvai, cu daruirea unei paine sau a unei hainute… Adica liniute si bastonase de dragoste si iertare pana ajungem sa facem litere, cuvinte, propozitii si fraze pline de Dragoste si Iertare.

                                                                                        

              Daniela

 

IUDA L-A TRADAT PE ISUS, DAR TU?

“Indata, Iuda s-a apropiat de Isus, si I-a zis: “Plecaciune, Invatatorule! ” si L-a sarutat.”

Domnul Isus a fost tradat de Iuda printr-o sarutare, o simpla sarutare. Credeti ca numai Iuda l-a tradat? Haideti sa fim sinceri inaintea Domnului Isus si sa ne gandim cu ce L-am tradat noi pe El, DUPA ce ne-am apropiat de El, dupa ce I-am slujit, dupa ce am iesit de la adunare……? Cu siguranta am facut-o.
Poate L-am tradat cu o “mica” minciuna, poate L-am tradat cu rautatea noastra, mania noastra, cu indiferenta noastra, poate cu mandria noastra, iesind noi in relief si nu Domnul….cu multe, multe lucruri.
Te indemn, frate, sora, prietene sau oricine ai fi, ca impreuna cu mine sa ne plecam capetele, sa facem liniste in duhul nostru si sa-I spunem Duhului Sfant: “Doamne, arata-mi cu ce L-am tradat pe Domnul meu Isus Hristos, care mi-a facut atata bine si totusi eu dezamagindu-L de nenumarate ori.”
Daca Il iubesti cu adevarat din adancul inimii pe Isus si nu doar de pe buze, atunci te provoc sa facem impreuna acest lucru. Faceti liniste in mintea voastra si apoi notati-va pe o hartie ce va sopteste Duhul Sfant si cu siguranta veti descoperi atatea lucruri care, poate prea putin le-ati bagat in seama, parand atat de minore, de nesemnificative. Dupa ce ati notat, aduce-ti lista inaintea Domnului, marturisindu-va greselile si lasati ca Duhul Sfant sa deschida inima voastra, exact cum se deschide o floare la soare. Dati Domnului intreaga inima a voastra, nu doar partial, caci nici Dumnezeu cand are pregatit o binecuvantare pentru noi, nu “sunteaza” din ea, nu taie din ea, ci o trimite pe toata ca sa ne putem bucura pe deplin de ea. Si Domnul Isus doreste sa aibe parte de toata inima noastra, nu doar jumatate.
Iuda, dupa ce L-a tradat pe Invatatorul lui, a fugit, ca un las, bezmetic de cap, diavolul profitand de greseala lui, de gandurile care-i alergau prin minte, de depresia lui, era o nebunie in mintea lui, determinandu-l sa-si ia viata.
Isus Hristos, nu doreste sa facem astfel, nu doreste sa fugim ca niste lasi, sa ne ascundem….El oricum vede si stie TOTUL despre noi. Ochiul Lui vede intreg pamantul. Nimic nu poate ramanea ascuns de ochii Lui.
El asteapta lista ta cu lucrurile gresite, ca sa le marturisesti, eliberandu-te apoi de ele si umplandu-ti inima cu roadele Duhului Sfant. Doresti tu acest lucru?
Domnul Isus nu ne-a tradat niciodata, de ce am face-o noi? El a fost si este atat de sincer cu noi….Haideti sa fim mai atenti la astfel de lucruri, sa nu ne jucam cu iertarea lui Dumnezeu, sa nu ne culcam pe-o ureche spunand: “Las’ ca ma iarta Domnul, El este bun si aceasta e meseria Lui.” Dumnezeu nu doreste acest lucru.
Sa fim mai atenti sa n-ajungem sa ni se spuna:” Plecati de aici, niciodata nu v-am cunoscut.”

Felicia P.-Timisoara

COPIAZA SI PREIA CE E BUN

“Am primit de la Domnul ce v-am invatat.” [1 Corinteni 11:23a]

In ziua de azi originalitatea este dintre cele mai apreciate calitati. Asa am ajuns la dorinta de original cu orice pret. Nimic din ce am primit nu mai e suficient de bun: de la forma hainelor si tunsoare, la poezie, inchinare si orice altceva iti mai vine in minte. Nu sunt promotorul osificarii in ce este traditional, dar trebuie sa recunosc ca am primit multe lucruri bune pe care merita pur si simplu sa le pastrez pentru ca nu am ceva mai bun cu care sa le inlocuiesc. Si in fond majoritatea inventiilor care au marcat omenirea au fost lucruri comune vazute altfel de inventatori, de creatori.

Poate tu mai poti, dar eu am obosit de atata originalitate cu care sunt bombardata, pentru care am luptat si cu care i-am bombardat pe altii. Sau am imbatranit? Cert e ca am redescoperit proprietatile curative ale ceaiurilor, iar siropurile cu soc ale prietenei mele sunt mai eficiente impotriva febrei decat  piramidonul. Am redescoperit frumusetea Psalmilor si bunul simt al Proverbelor, chiar frumusetea graiului din regiunea in care m-am nascut. Descopar ceea ce faceau marii maestrii ai picturii si sculpturii: intai copiau operele maestrilor din vremea lor, isi insusiau tehnicile lor, abia apoi mergeau mai departe pe drumul lor, iar inventia lor era atat de naturala si normala, incat nu mai soca.

Fata de noi, Dumnezeu este chiar multumit cand Il copiem si nu ne isterizam cu orginalitatea cu orice pret. Nu se supara si nu ne acuza de plagiat daca Ii cantam Psalmi, daca rostim “Tatal nostru”, daca Ii respectam pe cei de langa noi, daca …, daca … Si ajung din nou la Cristos si imi propun sa-L copiez, sa renunt la originalitatea mea pentru originalitatea Lui.

Copiaza-L pe Cristos! Copiaza-i pe parintii bisericii, pe inaintasii tai si pastreaza ce e bun, adapteaza la vremea de azi principiile transmise de El si de ei.

                                                                                                     Daniela

AMR  : 7 MEDITATII

CUM SE DESCOPERA DUMNEZEU?

"..El..spune omului pana si gandurile lui" [Amos 4:13]

Oricat de nepatrunse ni s-ar parea gandurile lui Dumnezeu sau planurile Sale, El totusi lucreaza la descoperirea acestora in viata noastra. Dumnezeu descopera taina gandurilor Sale si astfel arata copiilor Sai Voia Lui cu privire la viata lor.

Cum ti se descopera Dumnezeu tie? Crezi ca Dumnezeu iti cunoaste gandul? Crezi ca Dumnezeu descopera tainele?

“O stiinta atat de minunata este mai presus de puterile mele”, spune Psalmul 139:6. Pana nu-mi ajunge cuvantul pe limba, Domnul mi-l cunoaste IN TOTUL. El cunoaste mai mult decat putem sa exprimam noi in  cuvinte. Ce minunat! DOMNUL, IMI PATRUNDE DE DEPARTE GANDUL.

Simti si vezi cum Domnul iti patrunde de departe gandul? Da, poti vedea cum El iti vorbeste din Cuvantul Sau exact asa cum tu ai nevoie si la momentul cand ai nevoie.

Poate au fost momente cand ai spus cuiva: „suntem pe-un gand” sau „am avut acelas gand”. Dumnezeu e pe-un gand cu noi, ba mai mult, El e Cel care cunoaste profunzimea si adancimea gandului, de departe, numai El il patrunde.

Delia R

El poate patrunde adanc, El ne cunoaste in adancime, in profunzime. Omul spune: cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, (Psalmul 139:17-18), pentru ca ele sunt multe, ca boabele de nisip. „Dar in ceruri este un Dumnezeu care descopere tainele”, Daniel 2:28, "..El..spune omului pana si gandurile lui" Amos 4:13.

INIMA, LOCUINTA LUI ISUS

 ”…Mormântul era o pesteră, la intrarea căreia era asezată o piatră.

"Dati piatra la o parte", a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: "Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile."

Isus i-a zis: "Nu ti-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?" [Ioan 11:38-40; 43-44]

După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: "Lazăre, vino afară!"

Si mortul a iesit cu mâinile si picioarele legate cu fâsii de pânză, si cu fata înfăsurată cu un stergar. Isus le-a zis: "Dezlegati-l, si lăsati-l să meargă."

Ce frumos este acest mesaj de eliberare! Regele Isus Hristos doreste si cauta sa locuiasca in inima ta. II dai tu voie? Cred ca multi dintre noi am simtit cum era si cum arata pestera inimii noastre. Multe lucruri grele am pastrat noi in ea si am sigilat acea pestera, ca nu cumva sa-L lasam pe Domnul Isus sa scoata afara toate mizeriile, toate lucrurile greu mirositoare… Ne-am lasat pacaliti de TEAMA ca nu vom fi curatiti niciodata.

Atunci cand noi dorim si cerem eliberare, cerem “sa se dea piatra la o parte”,  in inima noastra  se intampla ceva: Isus intervine.

In cazul contextului de mai sus, El a intervenit, doar dupa ce s-a dat acea piatra la o parte. Nu astepta ca Isus sa-ti faca partea ta. N-o va face niciodata. El nu intra prin efractie in inima ta, El nu aduce eliberare cu forta. Nu,nu…El stie, El vede,  ca tu ai nevoie de aceasta  eliberare, vindecare si reumplere cu Duhul Lui cel sfant. Poate de multe ori ai spus Domnului: “Doamne, dar vreau sa scap de cutare sau cutare lucru, dar nu pot. Degeaba, ma tot rog sa scap si…nimic. Nu cred ca mai am vreo sansa.”

Totusi, Domnul Isus iti spune in aceste clipe:"Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?"

Atunci, cand ne incredem in Dumnezeu si lasam totul in mana Lui, atunci sa ne asteptam sa vedem slava lui Dumnezeu. El a hotarat sa-si proslaveasca Numele prin tine, prin ceea ce esti tu.

Isus i-a spus pe nume lui Lazar: “Lazare, vino afara!” Acelasi lucru trebuie sa-l facem si noi, sa spunem pe nume lucrului de care vrem sa scapam, sa poruncim asa cum a facut Domnul Isus.

Si acest lucru, tot noi trebuie sa-l facem, nu Domnul Isus. El este puterea si autoritatea noastra. De ce uitam aceste lucruri? De ce ne temem sa o facem?

Dumnezeu doreste sa ne bazam pe Cuvantul Lui, doreste sa-L practicam. Cel mai eficient este sa-l aplicam, incepand cu fiinta noastra.

Asa cum a fost infasurat Lazar, asa am fost si noi infasurati pana sa nu-L cunoastem pe Isus.

Lazar a stat infasurat 4 zile, tu poate esti infasurat de ani de zile….ani de zile ai dus cu tine lucruri “greu mirositoare”. Crezi ca Domnul Isus se teme de acest miros? Il impiedica pe El aceasta lucrare? Este prea tarziu pentru El ca sa te elibereze? NU, nicidecum, ci din contra, abia asteapta sa aeriseasca si sa curete locul inimii tale, sa improspateze acel loc, sa-l parfumeze. Vrei un parfum de calitate? Marca acestuia se numeste: DRAGOSTEA! Nu vei intalni niciunde acest parfum, decat la ISUS. Nu trebuie bani pentru al avea, ci trebuie doar sa-l ceri cu sinceritate.

Stim cu totii ca pesterile sunt locuri intunecoase, reci, umede, dar cand intra Domnul Isus acolo, se face lumina, se incalzeste acel loc, devenind placut. El nu are nevoie de lanterna, de felinar, ci El insusi este LUMINA, care nu lumineaza doar o parte din pestera, ci toata incaperea. Acelasi lucru se intampla si cu inima ta. El nu lumineaza, doar o camaruta din inima ta, ci toate camerele inimii tale.

Slavit sa fie Isus pentru ceea ce este! Lumina Domnului Isus, n-a stat ascunsa, ci a iesit la iveala si a fost pusa in functiune. Cheama-L pe Isus si te va elibera. El te va dezlega si te va lasa sa mergi, nu oricum, ci cu El de mana.

Ioan 11:26: “ Si oricine traieste, si crede in Mine, NU va muri niciodata.”

Crezi lucrul acesta?

                                                               Felicia P.-Timisoara

--

ÎNVATA SA TE LASI IUBIT SI SLUJIT

“Eu totusi sunt in mijlocul vostru ca cel ce slujeste la masa.” [Luca 22:27c]

Fiecare dintre noi am invatat pe propria piele ca e greu sa slujesti, ca oamenii sunt greu de iubit, indiferent cat ne sunt de apropiati. Prin harul lui Dumnezeu, majoritatea am invatat sa ii putem sluji si iubi pe ceilalti, uneori pana la uitare de sine. Am uitat insa sa ne lasam iubiti si slujiti. Oferim dragoste si slujire pana cadem lati de oboseala, epuizati de atata slujire. Si suntem prea mandri sa acceptam ideea ca avem si noi nevoie sa fim iubiti si slujiti, ca nu putem duce singuri povara iubirii si slujirii.

Cristos a venit sa ne slujeasca si sa ne invete sa-L slujim pe El si pe cei din jur. Nu doar sa slujim, ci si sa fim slujiti; nu doar sa iubim, ci si sa fim iubiti; oricat de greu am fi de iubit sau de suportat. Iar Cristos stie cel mai bine toate acestea pentru ca ne iubeste si ne slujeste de multa vreme.

Pentru orgoliul meu personal e destul de greu si de neplacut sa ma las iubita si slujita. Am invatat doar partea cu datul si am uitat ca exista si o parte cu primitul, pentru a mentine in echilibru universul meu. Am uitat ca uneori Dumnezeu da prin oameni, nu doar prin Duhul Sau, nu doar prin cuvantul Sau. Dar mi-e greu sa ma las iubita si slujita si pentru ca atunci cand accept, cel care face aceste lucruri pentru mine incepe sa ma descopere cu fricile, si defectele, si lipsurile, si ranile mele pe care le tin ascunse de ochii lumii. Devin vulnerabila in ochii slujitorului, iar asta e neplacut.

Pentru sanatatea noastra spirituala e timpul sa invatam sa ne lasam iubiti si slujiti, sa iesim din izolarea in care ne-am inconjurat prin slujire si sa acceptam la randul nostru slujirea.

                                                                                                        Daniela