NU TE TEME

"Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îti vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare." [Isaia 41:10]

Încă de mici copii învătăm ce înseamnă despărtirea, pierderea, absenta cuiva din viata noastră. Încet, încet, ne asteptăm să fim abandonati, trădati, refuzati, dezamăgiti de fiecare persoană... chiar si de Dumnezeu! Teama aceasta ne macină si ne răscoleste adesea, pentru că uităm că El este cu noi, că El este DUMNEZEU cel iubitor!

Când problemele vin peste noi si nu reusim să le dăm de capăt, Îl strigăm, Îl căutăm, dar în disperarea noastră nu ne dăm seama că El era deja cu noi în tot acel timp si încă este si-n clipa de fată!

Oamenii sunt oameni, El este Dumnezeu. Domnul Isus stia că va fi trădat, abandonat, batjocorit de oameni. Dar Tatăl I-a fost alături...

Nu te teme, Dumnezeu priveste asupra ta! Nu-si mută privirea spre altceva, ci îti acordă maximă atentie si sustinere si dragoste. Îti cunoaste slăbiciunile, si pe-ale celorlalti, de asemenea, de aceea îti cere să nu te temi pentru că El este cu tine...

„Si eu nu mă tem...”

Diana T., Timisoara

DOAR IPOCRIZIE???

“Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti prin innoirea mintii voastre”. [Romani 12:2]

Intr-o dimineata ascultam si vizionam un videoclip al formatiei Hillsong Kiev. Pentru un moment admiram multimea de tineri care se inchinau si se dedicau lui Isus. Mainele lor ridicate spre cer, ca un semn al foamei lor dupa cel Sfant, m-au determinat sa meditez… In cercurile de tineri crestini si nu numai tineri, se vorbeste mai tot timpul ca bisericile sunt pline de oameni ipocrizi, ca inimile sunt impartite. Ma doare groaznic cand aud si vorbe de genul: mai buni sunt necrestinii decat crestinii, toti sunt la fel etc. Oare numai atat sa fie in biserica Celui Care a venit pe pamant, S-a jertfit si o iubeste cu atata ardoare?

De ce vedem doar negru, in culori gri? De ce vedem numai ce este negativ?

Pentru un moment am avut revelatia ca avem ochelarii, prin care privim lumea, innegriti de fumul idiologiilor pagane si de negativism. Si ca mereu cautam exemple perfecte in oameni si apoi le vanam toate greselile. Si atunci cand nu-i vedem ca exemple ne dezamagim. Si scoatem concluziile de mai sus, care bineinteles ca sunt gresite. Pentru ca intre crestini sunt oameni diferiti: oameni sinceri cu dorinta de-a creste, dar gresesc, oameni care au nevoie sa se pocaiasca mereu si mereu si sa se lase de multe obiceiuri pe care le-au carat de-a lungul timpului etc. Si totusi o inima plina de dragoste va vedea si multe lucruri bune si frumoase in toti oamenii care au hotarat sa aleaga viata cu Isus.

Stiu si sunt incredintata ca avem in jurul nostru inimi sincere si pline de Prezenta Divina. Cum am putea sa spunem ca e doar ipocrizie in inimile oamenilor crestini??? Cand exista tineri care si-au lasat casa, parintii, familia si colegii la 1000 km si au plecat in alta tara total necunoscuta (oameni necunoscuti, limba necunoscuta, cultura necunoscuta etc). Acolo slujesc cu dorinta de-a aduce frumusetea lui Isus printre oameni, incurajeaza biserici mari prin experientile pe care le-au avut cu Dumnezeu. Sunt gata sa astepte o noapte sau poate mai multe intr-o gara un tren care sa-i duca int-o alta tara la fel de necunoscuta. Numai cine a asteptat noptile trenul prin gara stie ce inseamna in toiul iernii sa stai intr-o astfel de gara. Cand oboseala, frigul si lupta cu tine insuti se bat cu tine la cutit… Cand visezi, cu adevarat visezi, un pat si o perna, o camera in care sa ai caldura. Si apoi cand iti mai amintesti ca nu ai toti banii pentru a sta in tara respectiva, ca nici nu stii cum si de unde ii vei primi…atunci chiar traiesti prin credinta.

Si mai poti spune ca este doar ipocrizie???

Si aici doar un exemplu din viata unor tineri pe care ii poti numi nebuni dupa Isus. Dar daca am observa frumusetea din viata fiecarui crestin…oare ce-am spune???

Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Nu ma refer aici ca totul e roz si ca toata lumea crestina e plina de culori frumoase. Avem cazuri si cazuri, probleme cu adevarat grave. Dar idea mea e ca noi, ca si natiune, nu avem ochiul format sa vedem si binele si frumusetea in cei din jurul nostru. Si apoi sa nu ne miram ca ajungem sa vedem asa si o lucrare pe care o facem chiar noi.

In Romani 12:2 se spune: “Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti prin innoirea mintii voastre,…” Verbul “prefaceti” are aici sensul “sa va schimbati”, adica sa va schimbati mentalitatea, modul de-a gandi. Exact aceasta ni se cere noua in cazul problemei expuse mai sus. Sa ne schimbam gandirea despre cine este in biserica lui Dumnezeu si cum trebuie sa vedem oamenii care nu ne satisfac asteptarile.

Daca vom ramane sub marca acestei gandiri negativiste, vom realiza ca si cei care le spunem noi ca “sunt din lume” vor vedea biserica la fel. Pentru ca orice gand pe care il avem, mai tarziu se transforma in cuvant, iar mai multe cuvinte vor transmite un mesaj. Atunci lumea va auzi un mesaj contrar Bibliei de la noi, crestinii.

Suntem chemati sa proclamam cuvinte de speranta si adevar, nu de blestem si de negativism. Suntem chemati sa binecuvantam, adica sa aducem speranta, cuvinte pline de putere si viata in lume.

 

Virginia Greceaniuc

AMR: 1 MEDITATII

TOTUSI…

“Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Si pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.” [Psalm 73:25]

Cand nu am timp sa-i ajut pe altii, Tu, imi dai totusi oportunitatea sa le fiu alaturi.
Cand nu am dorinta sa fac prea multe, totusi esti aici cu mine si pui entuziasm in inima mea.

Sunt uimita de Puterea pe care o descoperi in inima mea…

Azi, spre exemplu:

Nu am cucerit tari si totusi simt victoria in viata mea.

Nu am mutat muntii de pe harta si totusi simt puterea cum se scurge prin venele gandirii si ale inimii.

Nu stie nimeni despre mine cu ce ma lupt si care este viata mea, nimic nu se spune la sitiri despre mine si totusi, TU, Dumnezeu Unic si Imparat al Imparatilor, ma cunosti atat de bine.

Nu am ochii indreptati spre stiinta si filosofie si totusi cei din jurul meu imi spun ca ai pus intelepciune in inima mea.

Nu am comori sau conturi pline de bani si totusi sunt asa implinita ca si cum am tot ce este in lumea aceasta.

Nu am case sau masini, dar am oportunitatea sa investesc in viata adolescentilor si tinerilor. Astfel, ei sunt avutia mea, pe care mi-ai incredintat-o, pentru toata viata.

Azi cand an inteles inca odata ca nu conteaza proiectul, ci oamenii pe care ii am in echipa…

Azi cand am realizat ce BOGATII mi-a incredintat – OAMENII, care sunt cununa creatiei Tale.

Si totusi eu nu sunt nimic mai mult decat un om imperfect, dar pentru care Ti-ai dat Fiul, in care ai hotarat sa investesti din plin, pe care doresti sa-L faci asemenea Tie.

FARA TINE NU AM NIMIC.

FARA TINE SUNT NIMIC.

FARA TINE NU STIU CUM SA LUPT.

FARA TINE AS MERGE INTR-O DIRECTIE GRESITA…

Multumesc.. Tata!

Virginia Greceaniuc

AMR: 1 MEDITATIE

MAI ESTE O VESTE BUNA

“Astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor, care este Cristos Domnul.” Luca 2:11 …”Nu este aici, ci a inviat.” Luca 24:6a Acest Isus, care S-a inaltat la cer din mijlocul vostru va veni in celasi fel cum l-ati vazut mergand in cer.” [Faptele Apostolilor 1:11]

“No news, good news. Nu sunt vesti, sunt vesti bune”, spune un celebru proverb Americam. Multi parinti cunosc proverbul pe propria piele. Cand copiii nu dau niciun semn de viata, inseamna ca sunt bine. S-au obisnuit ca suna sau vin acasa doar cand au probleme.

Dumnezeu nu doar ca asteapta vesti de la noi, dar ne si trimite vesti. Iar cele mai frumoase sunt ca ni s-a nascut un Mantuitor, ca acest Mantuitor a inviat si ca va reveni. Stirile pozitive nu prea au ecou in media. De impact sunt stirile negative. Din fericire Dumnezeu ne trimite stirile Lui bune: ni s-a nascut un Mantuitor, a inviat si va reveni. Voi trece stirea pe ignore cum fac cu altele? Mai sunt constient ca am nevoie de un Mantuitor? Si daca tot am un Mantuitor ce fac cu El? M-am plictisit cu El pentru ca uneori e monoton si nu are umor, nu e tolerant sau din contra e prea tolerant? Ma incomodeaza ideea ca nu ma descurc singur si ca am nevoie de un Mantuitor?

Se apropie Craciunul si ne vom saluta din nou atat de frumos „Cristos s-a nascut!“ Inseamna asta ceva pentru mine si cei dragi ai mei? Vestea buna e pentru tot “norodul”. Dumnezeu sa o faca veste buna pentru cei pe care ii iubim!

Daniela

AMR: 3 MEDITATII

CAUTA SEMNELE PE INTELESUL TAU

“Iata semnul dupa care il veti cunoaste: veti gasi un prunc infasat in scutece si culcat intr-o iesle.” [Luca 2:12]

Dumnezeu are un tact pedagogic de invidiat. Imi place sa vad cum vorbeste in scripturi pe limba fiecaruia. Pastorilor le vorbeste printr-o iesle in care nu e fan, ci un bebelus special. Magilor le vorbeste printr-o stea, nu printr-o iesle.

Dumnezeu nu s-a schimbat. Si tie iti vorbeste pe limba ta, in specializarea ta, oricare ar fi ea. Am cunoscut un medic care si-a schimbat atitidinea fata de bolnavi dupa ce a vazut cum a fost tratat tatal lui de catre colegii lui dintr-un alt spital si cum l-au tratat pe el ca apartinator. Si-a promis ca se va purta altfel cu bolnavii, dar mai ales cu apartinatorii. Si se poarta admirabil.

Mie imi vorbeste prin muzica si cuvinte.

Tie cum iti vorbeste Dumnezeu. Nu te astepta sa-ti vorbeasca prin stele cand tu nu le deosebesti. Nu te astepta sa-ti vorbeasca prin avioane cu reactie cand tu te pricepi la flori sau la goblen.

Dumnezeu a invatat limba ta. Taci si asculta-L. Iar cand i-ai inteles mesajul fa la fel ca pastorii. “Pastorii au zis unii catre altii: Haidem sa mergem pana la Betleem si sa vedem ce ni s-a spus si ce ne-a facut cunoscut Domnul … Si pastorii s-au intors laudand si salvind pe Dumnezeu pentru toate cele ce vazusera si auzisera si care erau intocmai cum li se spusese.” [Luca 2:20]

Daniela

AMR: 3 MEDITATII

CAT DE IMPORTANTA E FATA OMULUI PENTRU TINE?

“Dacă impliniti Legea Imparateasca, potrivit Scripturii: sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, bine faceti. Dar daca aveti in vedere fata omului faceti un pacat si sunteti osanditi de lege ca niste calcatori de lege.” [Iacov 2:8-9]

In avampremiera sarbatorilor ne pregatim casele si inimile de sarbatoare, fiecare cum putem mai bine. Ne facem cadouri unii pentru altii, unii se gandesc si la cei nevoiasi.

Am asistat in aceasta perioada la cateva scene care mi-au dat de gandit. Voluntarii unei organizatii distribuiau fluturasi intr-un hypermarket, incercand sa convinga cumparatorii sa doneze produse alimentare sau bani pentru familii nevoiase si copii bolnavi. La un moment dat un cuplu tanar s-a apropiat de ei, au luat cateva produse din cosul lor si le-au donat, iar apoi sotul s-a gandit sa dea si o suma maricica de bani. S-a uitat peste brosura cu poze de la campania de anul trecut. Copii cu boli oncologice, batrani, familii sarace, iar la un moment dat poze cu familii de tigani. A pus inapoi brosura si a bagat portmoneul in buzunar. Putea dona pentru oricine, in afara de tigani. Cat am stat in apropiere, am constat ca au primit mesajul si au donat oameni mai simpli sau din clasa medie, cu cosuri nu prea pline, iar altii au intrebat ce cadouri si produse sa puna in cutia de pantofi.

M-am gandit din nou la cat de mult ne uitam la fata omului si ce bine ca Dumnezeu nu este interesat doar de asta. Eu nu ma incadrez in standardele de Miss si Mister. Majoritatea dintre noi nu suntem atat de aratosi. Si ne impacam cu asta, dar avem pretentia ca ceilalti sa arate bine daca vor ajutorul sau votul nostru.

Dumnezeu ne cere din nou sa nu ne mai fixam pe fata omului. L-am fi urmat pe Isus daca ar fi fost contemporan cu noi? Nu dormea la hotel si nu avea casa Lui, era un om obisnuit… “N-avea nici frumusete, nici strălucire ca să ne atragă privirile, si înfătisarea Lui n-avea nimic care să ne placă.” [Isaia 53:2]. L-am fi ajutat cu o masa calda, la cat de controversat era? Avem curajul sa-i ajutam pe cei care nu arata bine si sunt indecent de saraci? Vom indrazni sa nu ne mai uitam doar la fata omului ca sa nu “fim osanditi de lege”?

Daniela

AMR: 4 MEDITATII