TU TE DARUIESTI DOMNULUI IN INTREGIME?

“Isus a zis: Adevarat va spun, ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult decât toti ceilalti; caci toti acestia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat din saracia ei, tot ce mai avea ca sa traiasca .” [Luca 21:3-4]

 

     Într-o zi, Domnul Isus i-a urmarit pe bogatii vremii ce aruncau multe daruri în visteria templului. Printre acestia El a zarit si o vaduva foarte saraca, care a adus la Casa Domnului doar doi banuti. Observând sacrificiul acestei vaduve, Domnul Isus a facut o declaratie surprinzatoare: „adevarat va spun, ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult decât toti ceilalti!” Prin aceste cuvinte, Domnul Isus a facut o evaluare neasteptata cu privire la masura jertfei acestei vaduve. Jertfa ei din punct de vedere al valorii materiale nu însemna nimic, dar din punct de vedere al masurii dragostei si-al credintei exprimate, valora mai mult decât tot ceea ce ceilalti oferisera. În traducerea King James, titlul acestui pasaj este supranumit:”obolul vaduvei!” În legatura cu acest sacrificiu, scriitoarea americana Angela Akers, a povestit o întâmplare interesanta: În timp ce astepta decolarea avionului cu care urma sa calatoresca spre Chicago, ea a început sa rasfoiasca un catalog cu produse pe care le puteai procura direct din avion. Produsele erau însa foarte scumpe, accesibile doar celor cu foarte multi bani în buzunar. Chiar daca nu intentiona sa cumpere ceva, scriitoarea a început sa  examineze cu mare atentie fiecare produs în parte. La un moment dat  în timp ce urmarea giuvaerele, privirea i-a fost atrasa de un lantisor ce purta numele „obolul vaduvei!” Cred ca nu glumesc atunci când folosesc aceasta numire, si-a zis scriitoarea! De aceea a citit prezentarea acelui medalion cu si mai mare atentie. Prin explicatiile prezentate a înteles ca niste bijutieri au turnat în bronz, acea moneda fara valoare din timpul Domnului Isus, dupa care au aurit-o si au atârnat-o de un lantisor foarte fin din aur de 14 karate. Prin aceste operatii, moneda lipsita de importanta, a capatat în mâinile bijutierului o mare valoare. Nu stiu daca atunci când a apreciat sacrificiul vaduvei, Domnul Isus s-a gândit la acesti banuti auriti, dar stiu bine ca El a avut în vedere inima aceleia care i-a daruit.

     Banutii au avut valoare nu datorita aurului de 14 karate cu care au fost poleiti mai târziu, ci datorita faptului ca acestia exprimau credinta si dragostea unei inimi care s-a daruit Domnului în întregime.

CINE/CE ITI CONDUCE VIATA?

„Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul cu apa prin Cuvânt, ca sa înfatiseze înaintea Lui, aceasta Biserica, slavita, fara pata, fara zbârcitura sau altceva de felul acesta, ci sfânta si fara prihana.” [Efeseni 5:25-27]

 

     În timpul unei întâlniri de consiliere, un pastor a întrebat o tânara familie din biserica sa: „care este domeniul în care ar trebui sa lucrati mai mult, pentru îmbunatatirea relatiilor dintre voi? Dupa ce a auzit întrebarea pastorului, raspunsul sotiei a fost unul neasteptat: „pentru a-mi îmbunatati relatiile din famile, ar trebui sa-mi maresc cunostiintele si performatele în softball!” Auzindu-i raspunsul, pastorul ramas fara cuvinte, s-a întrebat: „Se poate oare ca performante mai bune în softball, sa aduca si relatii mai bune într-o familie?” Fara sa mai astepte însa o alta întrebare, tânara sotie a contiunat spunând ca sotul ei iubeste softballul si merge la antrenamente, cate o ora si jumatate, de patru ori pe saptamâna. Acesta este însa numai timpul de antrenamente, pentru ca mai sunt înca doua seri pe saptamâna de festivitati si competitii, unde acesta petrece câte trei sau patru ore! Daca as sti sa joc softball, atunci am reusi sa mergem împreuna la antrenamente si competitii, petrecând astfel mai mult timp împreuna, fapt care ar conduce si la o îmbunatatire a relatiilor din familia noastra.

     Care sunt lucrurile ce-ti conduc viata? Nu cumva robit de acestea, platesti un pret în viata de familie?

TRAIESTE CINSTIT

„O adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvântul, care zice: „Hristos Isus a venit în lume ca sa mântuiasca pe cei pacatosi, dintre care cel dintâi sunt eu”. [I Timotei 1:15]

 

     Într-un articol dintr-un ziar din Tennessee, a fost prezentata o întâmplare amuzanta: Un om din Knoxville, a încercat sa sparga un magazin alimentar. Pentru aceasta, s-a urcat pe acoperis si a demontat galeria de evacuare a gazelor si vaporilor fierbinti, ce facea legatura cu hota de la bucataria magazinului. Când însa a reusit sa desfaca galeria si sa se strecoare în magazin prin spatiul gol lasat de aceasta, a avut marea surpriza sa constate ca din cauza faptului ca ventilatoarele nu mai aveau pe unde sa evacueze aerul cald, acesta s-a ridicat în sus si a marit temperatura în bucatarie, declansând sistemul de stingere a incendiilor. În numai câteva minute, hotul a fost acoperit cu un praf alb si cu spuma antiinflamabila, care i-au ars pielea si i-au inflamat ochii. Situatia a devenit însa si mai grea, pentru ca acesta n-a reusit sa deschida usa de evacuare în caz de urgenta si nici sa se mai catere înapoi, ca sa iasa afara prin acelasi gol prin care patrunsese în magazin. În dimineata urmatoare când patronul magazinului a deschis usa, hotul  astepta la intrarea în magazin si-a alergat spre iesire. Desi speriat de acea aparitie pe care a considerat-o la început a fi o fantoma, patronul a avut totusi puterea sa anunte politia. Aceasta l-a arestat imediat pe infractor, datorita urmelor pe care le-a lasat pe asfalt în timpul alergarii. Datorita intentiei de a fura din magazin, hotul a trebuit nu numai sa  plateasca pentru fapta comisa, dar sa si sufere chinurile cauzate de efectul spumei antiinflamabile si durerea multor zile de spitalizare.

     Acest caz ne învata ca faptele savârsite în ascuns, vor fi scoase la lumina în momentul în care ne asteptam cel mai putin, iar pentru fiecare pacat se plateste un pret de rusine, durere si suferinta, chiar în mijlocul acestei lumi.

NU IUBI PLACERILE DE-O CLIPA

“Noi nu dam nimanui nici un prilej de poticnire, pentru ca slujba noastra sa nu fie defaimata.” [2 Corinteni 6:3]

     O familie care locuia într-un apartament luxos din New York, a gasit într-o zi în cutia postala doua bilete pentru un mare spectacol ce urma sa fie prezentat pe Broadway. Acestia au fost foarte surprinsi pentru ca nu stiau cine este binefacatorul acestei mari surprize. Fara sa întrebe pe cineva, când a venit ora spectacolului, acestia s-au grabit sa fie la timp la ora deschiderii si sa afle care dintre prietenii lor au fost asa de generosi. La acel spectacol însa n-au întâlnit pe niciunul dintre prietenii lor, de aceea curiozitatea lor a ajuns si mai mare. În timp ce se întorceau spre casa, acestia se tot întrebau: ”Oare cine sa ne fi facut acesta surpriza?” Ajunsi acasa au observat însa de la intrare ca întreaga casa era ravasita, iar toate lucrurile de valoare nu mai erau. Când au mers în sufragerie au vazut ca bijuteriile disparusera iar vesela argintata nu mai era. În locul televizorului au gasit un bilet pe care scria:  „acum ati aflat cine v-a pregatit surpriza!”

     Diavolul ofera placerile de o clipa ale acestei lumi, dar ne rapeste  valorile vietii. Pentru a nu ajunge sa cunosti din proprie experienta urmarile jafului produs de diavol, fii atent la ofertele lui!