Tânărul Saul este ales de Dumnezeu si uns de Samuel să fie împăratul lui Israel, ungerea fiind semnul confirmării lui Dumnezeu, semnul că Dumnezeu avea să fie cu el în slujba aceea, semnul chemării si recunoasterii divine, ungerea fiind elementul cel mai important al unui slujitor, iar pentru acest lucru Saul nu a avut nevoie nici de diplomă, nici de abilităti native sau de vreo pozitie socială, ci doar de chemarea lui Dumnezeu.
Observăm că Saul este uns de Samuel în secret, fără martori, deoarece Dumnezeu dorea să planteze voia Lui adânc în inima lui Saul si nu era vremea încă să fie făcut public acest, el ascunzând planul Lui Dumnezeu chiar si de familia lui, căreia nu-i spune nimic, dorind ca Domnul să-l confirme ca si împărat, la timpul Lui.
Dar faptul că Saul tinea secret ceea ce-i spusese Samuel, nu însemna că nu credea în promisiunea lui Dumnezeu, fiindcă nimeni nu-i mai putea scoate din inimă Cuvântul rostit, el întâlnind Divinitatea la stejarul lui Tabor, unde a primit pâinea chiar din mâna Domnului, apoi a recunoscut călăuzirea Duhului Sfânt la Ghibea, când Duhul Sfânt l-a transformat într-un alt om, iar aceste semne, împlinite deja în viata lui, l-au asigurat pe Saul că Dumnezeu era cu el si că El îi era puterea, primind credinta în inima lui să poată accepta că el era ales de Dumnezeu să fie împăratul lui Israel.
Asadar, de fiecare dată când Dumnezeu are un plan cu viata noastră, ne va vorbi întâi nouă, în inimă, în ascuns, iar voia lui Dumnezeu va fi mai întâi un secret între noi si El si vom stii ce chemare ni s-a făcut, chiar dacă nimeni altcineva nu va stii promisiunea lui Dumnezeu rostită în dreptul nostru.
Cristina
Postări
