„Simon Petru mergea după Isus; tot asa a făcut si un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot, si a intrat cu Isus în curtea marelui preot. Petru însă a rămas afară la usă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a iesit afară, a vorbit cu portărita, si a băgat pe Petru înăuntru. Atunci slujnica, portărita, a zis lui Petru: "Nu cumva si tu esti unul din ucenicii omului acestuia?" "Nu sunt", a răspuns el. [Ioan 18:15-17]
Citim în acest pasaj că Petru nu a putut trece de o usă, rămânând dincolo de ea, chiar dacă până în momentul acela si el îl urmase pe Domnul Isus, asa cum făcuse si celălalt ucenic, care trecuse de usă, dar el nu cunoscuse pe nimeni si a rămas afară si mă gândesc: oare acest lucru nu facea parte din planul lui Dumnezeu?
Cu sigurantă că DA, însă ce să însemne în viata noastră usa de care nu putem trece? Ce să reprezinte situatia fără iesire pentru care ne tot rugăm să se rezolve si ea rămâne fără răspuns, în continuare, în viata noastră, în ciuda strădaniilor noastre de a trece de usa aceea? Să aibă oare vreun sens asteptarea în fata usii închise? Să fie usa din viata noastră special închisă de Dumnezeu, ca să nu intrăm prin ea? Ne foloseste la ceva?
Acestea sunt câteva din întrebările si gândurile noastre, atunci când dorim să se facă voia noastră, dar chiar că stăruim si ne luptăm, usa rămâne tot încuiată. Cu această problemă s-a confruntat si Petru, dar cred că el si-ar fi dorit insistent să fi intrat împreună cu ucenicului acela, dar el a rămas afară, usa fiind închisă pentru el.
Dar oare stia Petru ce i se va întâmpla odată trecut de usa aceea? Stia Petru că locul în care-si dorea să intre era exact locul pregătit de satan pentru ca el să se lepede de Domnul Isus? Cred că dacă ar fi stiut lucrul acesta, cu sigurantă Petru n-ar fi acceptat ca prietenul lui să intervină pe lângă portărită, întelegând de ce, intial, usa îi fusese închisă. Dar Petru nu stia că locul acela era locul unde curând avea să se dezică de Domnul lui…
Cristina