„Maretia lui va fi ca a
maslinului, si miresmele lui ca ale Libanului. Iarasi vor locui la umbra lui,
iarasi vor da viata graului, vor înflori ca via, si vor avea faima vinului din
Liban„ [Osea 14:6-7]
Un criminalist numit Enile Locard, a lansat un
principiu care-i poarta numele: „principiul schimbarii lui Locard”. El a
afirmat ca exista o marturie lasata de cineva care trece printr-o camera.
Todeauna acea persoana ia ceva cu ea si lasa ceva în urma! Se poate stabili
trecerea unei persoane printr-o camera, prin ceea ce acea persoana ia si lasa
în urma.
Aceasta se poate aplica si în viata. Fiecare dintre noi
lasam ceva în urma aici si luam ceva cu noi dincolo! Împlinim astfel un alt
principiu: „Principiul Dumnezeului celui viu”, care pentru timpul cat suntem în
mijlocul acestei lumi ne-a cerut sa lucram! Munca este o parte a acestui plan.
Noi suntem de fapt conlucrători cu Dumnezeu. Am fost creati si înzestrati nu
numai pentru a supravetui. Noi suntem parteneri cu Dumnezeu în administrarea
resurselor pamantului, pregatind prin slujba pe care o împlinim, cele necesare
pentru cei din jurul nostru. De aceea nu trebuie sa lenevim. Munca si viata
noastra au valoare. Trebuie deci sa ne împlinim responsabilitatile
încredintate, multumind lui Dumnezeu pentru oportunitatea ce-o avem de-a lucra
pentru zidirea Împaratiei Sale.
Postări
