Un prieten al pastorului Stephen Brown, numit Ron, a
murit fara ca cineva sa se fi asteptat, la numai 40 de ani. Ron a fost un bun credincios
si a lucrat în serviciul public. Pentru ca nu a putut fi la înmormantare,
Stephen, la patru saptamani de la moartea prietenului sau, într-o zi de iarna,
a mers s-o viziteze pe mama lui. În drum s-a oprit la cimitirul unde a fost
înmormantat Ron, pentru a petrece cateva clipe la mormantul lui. Ajuns în acel
cimitir a observat mai multe morminte proaspete, dar nu stia care este a
prietenului sau, pentru ca pietrele funerare înca nu fusesera puse deasupra. Era
foarte frig; ploua si ningea în acelasi timp, iar durerea din inima lui Stephen
era de nedescris. Si-a pierdut cel mai bun prieten, n-a putut fi la serviciul
de înmormantare, iar acum nu-i putea gasi nici mormantul! În timp ce se ruga
spunand: „Doamne ajuta-ma sa pot gasi mormantul; a simtit o prezenta divina
care parca i-a învaluit fiinta. Atunci si-a adus aminte de cuvintele spuse de
înger femeilor în dimineata învierii; “De ce cautati pe cel ce este viu între
cei morti?” Aceste cuvinte l-au mangaiat si l-au facut sa iasa din cimitir, plin
de nadejde.
El a înteles înca odata ca acel cimitir nu-i casa
prietenului sau. El este viu; pentru ca Donul Isus a înviat! Acum Ron este în
slava si-a zis el, în casa pe care Domnul Isus i-a pregatit-o.
Postări
