“Îmi
vei arata cararea vietii; înaintea fetei tale sunt bucurii nespuse si desfatari
vesnice în dreapta Ta”. [Psalmul16:11]
Preotilor anglicani li s-a cerut odata sa citeasca în
timpul slujbei de Duminica, o proclamatie a regelui Charles I. Regele cerea
tuturor sa participe la actiunile sportive care se desfasurau duminica. Cei mai
multi dintre preoti, au refuzat sa citeasca acest edict. Unul dintre ei însa
s-a hotarat sa-l citeasca, în auzul tuturor membrilor prezenti la închinare.
Preotul a citit cu voce tare, cuvant cu cuvant porunca regelui ce-i îndemna pe
toti locuitorii Angliei, sa vina la jocurile sportive de duminica. Apoi a
continuat: “Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti si sa o petreci
în închinare!” Dupa ce a încheiat cu aceste cuvinte edictul regelui, a adaugat:
“Fratilor, v-am pus înainte porunca regelui nostru si porunca Dumnezeului
nostru! Va las libertatea sa judecati si sa hotarati singuri, pe cine doriti
sa-l ascultati! Niciunul dintre cei prezenti n-a ales sa împlineasca ordinul
regelui, ci toti au hotarat sa respecte Cuvantul lui Dumnezeu!
Sunt decizii pe care si noi trebuie sa le luam în
fiecare zi. Pentru noi, vocea cui va avea autoritate? Pe cine vom asculta?
Postări
