“Flacaii obosesc si ostenesc, chiar si
tinerii se clatina; dar cei ce se încred în Domnul îsi înnoiesc puterea, ei
zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc.” [Isaia
40:30-31]
Un profesor de geologie, a condus un grup
de studenti de la un colegiu, într-o expeditie în care doreau sa exploreze o
pestera vestita din statul Georgia. Într-o sâmbata dupa amiaza, pe la ora 4:30,
dupa ce petrecusera deja cinci ore în pestera urmând cursul unui pârâias, au
fost surprinsi sa observe ca debitul acestuia a început sa creasca deodata. Considerând
acest fapt ca ceva obisnuit, excursionistii si-au continuat expeditia. Ceea ce
nu stiau însa era faptul ca o ploaie puternica care cazuse pe munte, a facut ca
apa sa se infiltreze prin crapaturi si sa exercite o presiune uriasa asupra
tavanului pesterii. În timp ce apa continua sa se scurga pe pereti, întreg
grupul s-a retras într-o caverna ce avea tavanul mai înalt, urmarind cum
pârâiasul îsi mareste mereu volumul. Când acesta a blocat complet iesirea, abia
atunci excursionistii si-au dat seama de pericol. Pentru ca hainele li se
udasera, iar dintii au început sa le clantane de frig, s-au ghemuit unul lânga
celalalt pe cea mai înalta pozitie a cavernei. Fiindca nu mai puteau sa faca
nimic ca sa se salveze, au asteptat pe cineva care sa vina sa-i caute. Pentru
ca aceasta asteptare a dutrat mai mult de 30 de ore, pâna când pârâiasul si-a
micsorat debitul si un salvator a ajuns pâna la ei, acest timp li s-a parut o
vesnicie, si l-au petrecut mai mult în rugaciune.
Foarte multi crestini au o viata
spirituala superficiala, astazi, datorita faptului ca înca n-au ajuns în
situatii disperate, în care singura solutie sa fie interventia lui Dumnezeu. De
multe ori acestia îsi definesc viata ca fiind doar actiuni si afaceri pe care
le pot derula singuri. Întelegem însa rostul vietii si învatam cum sa traim cu
adevarat, doar atunci când trecând prin situatii fara iesire, dupa ce am primit
ajutorul lui Dumnezeu, ne reluam viata ca si cum ne-am nascut a doua oara, sau
am reinviat dintre cei morti.
Pentru toti cei credinciosi, acest
reinceput al vietii este posibil fara a trece însa prin situatii dramatice, ci
prin experienta „nasterii din nou!” Toti cei care au trait aceasta înnoire prin
puterea Duhului Sfânt, pot face aceeasi declaratie ca apostolul Pavel spunând:”
am fost rastignit împreuna cu Hristos, si traiesc….dar nu mai traiesc eu, ci
Hristos traieste în mine. Si viata pe
care o traiesc acum în trup, o traiesc în credinta în Fiul lui Dumnezeu, care
m-a iubit si S-a dat pe Sine însusi pentru mine.” Galateni 2:20
Postări
