Probabil,
cel mai mare falsificator de tablouri din sec. al XX-lea a fost olandezul Han van
Meegeren. El a copiat tehnicile maestrului original cu o asa mare perfectiune,
incat si astazi, dupa moartea lui, inca nu s-a incheiat disputa pentru
calitatea reala de autor a catorva din tablourile sale. Pe baza unui studiu
intensiv al biografiei pictorului in cauza, Meegeren a descoperit o posibila
istorie a tablourilor. In modul acesta, Meegeren a incasat suma de 375.000 de
guldeni pentru falsul “Ucenici in drum spre Emaus” si 1.600.000 de guldeni
pentru “Cina cea de taina”. La vremea aceea, aceste sume erau foarte mari. S-a
facut un mare scandal, insa paguba produsa nu a mai putut fi recuperata.
Pe
langa toate acestea, cazul Meegeren a lamurit un adevar: toate copiile sunt
minciuni. Tablourile pe care Meegeren le-a conceput personal si le-a pictat, au
fost fara importanta si de calitate inferioara. Reproducerile ar fi meritat
toata lauda. Insa tocmai acestea nu erau veritabile, ci doar imitatia tehnic
posibila a maestrului original. Lui Meegeren i-a ramas numai reputatia trista
de falsificator.
Postări
