Cuvintele Domnului aveau o putere minunata. La mormantul
din Betania a strigat cu glas tare:”Lazare, vino afara!” Cand Fiul lui Dumnezeu
porunceste mortii, aceasta trebuie sa asculte. “Si mortul a iesit!”
Cum a fost atunci cand in mijlocul
furtunii El a amenintat vantul si a poruncit marii: “Taci din gura!”?
Elementele naturii au ascultat imediat porunca Creatorului si Sustinatorului
tuturor lucrurilor.
Dar cuvintele Sale au fost si cuvinte
ale rugaciunii fierbinti si ale promisiunii: “Veniti la Mine, toti cei truditi
si impovarati, si Eu va voi da odihna.” Cine ar putea sa stea impotriva unei
astfel de invitatii sau chiar sa o respinga?
Si pentru cei mici, nebagati in seama,
El a avut cuvinte prietenoase, pline de dragoste: “Lasati copilasii sa vina la
Mine si nu-i opriti, caci a lor este imparatia.”
Doamne- al Tau Cuvant e viata,
Este dulce-ncantator,
Veste buna si placuta,
De pret si folositor!
Gandul Tau de mantuire,
Dragostea-Ti far’ ingradire,
Inima-Ti ce ne-a cautat,
Pe deplin ne-ai aratat.