Fiinta umana este limitata in cuprinderea maretiei lui
Dumnezeu. Am stat vreodata uimiti in fata maretiei creatiei lui Dumnezeu sau in
fata minunilor naturii? Am admirat intr-o noapte cerul instelat sau am privit
un abis creat de mana lui Dumnezeu? Am stat vreodata pe malul marii admirand
venirea si plecarea valurilor in larg? In toate aceste lucruri care ne
inconjoara trebuie sa recunoastem maretia lui Dumnezeu.
Multe lucruri din creatie sunt si vor ramane enigme
pentru noi. Omul insusi este ceva necunoscut pe deplin. Tot de nepatruns ramane
pentru noi si lucrarea de mantuire a lui Dumnezeu. In aceasta privinta ne aflam
in fata unei mari lucrari aducand elogiul inimilor Aceluia care este
Initiatorul mantuirii noastre. Fiecare rascumparat se poate apropia de Cel pe
care cerul nu-L poate cuprinde si
faptura nu-L intelege, dar care S-a descoperit deplin in Fiul Sau.
Dumnezeu intinde mana tuturor oamenilor, ca sa-i aduca
la mantuire. Aceasta lucrare a lui Dumnezeu va umple vesnic cu admiratie
gandurile noastre. Dar chiar de aici, de pe pamant putem sa ne ocupam cu planul
lui Dumnezeu, asa cum este el prezentat in Cuvantul Sau.