George Whitefield, un
predicator renumit in sec. al XVIII-lea in Anglia si in America, calarea
neobosit dintr-o localitate in alta. Odata auzi despre o vaduva aflata in mare
lipsa si ii dadu acesteia toti banii pe care ii detinea: cinci guinee.
Prietenul sau l-a apostrofat ca nu a lucrat intelept, dar acest predicator i-a
replicat: “Daca Dumnezeu ne face sa intalnim necazul, atunci o face cu intentia
de a acorda un ajutor!” la scurt timp dupa aceea, ii ajunse un hot si le ceru
toti anii. Acum si prietenul ramase fara bani. Curand aparu din nou hotul si ii
ceru lui George sa-i dea haina. In schimb hotul ii dadu predicatorului haina sa
carpita. Nu dupa mult timp il vazura iarasi pe hot urmarindu-i. cei doi manara
repede caii si ajunsera intr-un sat scapand de hot. In locul in care au
innoptat, George a cautat in haina hotului si a gasit un portmoneu cu 65 de
guinee.
Dumnezeu nu plateste
intotdeauna dobanda pamanteasca, dar El strange pentru noi, cu siguranta, “o
comoara in cer”. Este aceasta o consolare pentru lumea cealalta? Nu, ci o
apreciere corecta a realitatii. Putem fi siguri ca El nu va trece niciodata cu
vederea, cand vom renunta la ceva sau vom da ceva pentru El, cu toate ca am fi
avut nevoie de acel lucru sau ne-ar fi revenit noua.
Postări
