RISIPA

„Ca o potarniche, care cloceste niste oua pe care nu le-a ouat ea, asa este cel ce agoniseste bogatii pe nedrept; trebuie sa le parasesca in mijlocul zilelor sale, si la urma nu este decat un nebun." [Ieremia 17:11]

Cu multi ani in urma, un tanar studia chimia in Leipzig. Murind tatal sau, ii revenira 63.000 marci germane, si la scurt timp primi inca o suma foarte mare. „Ce noroc!" spunea toata lumea plina de invidie. Dar asa cum se intampla deseori, acesti bani au dus la nenorocirea tanarului. Studentul harnic si modest de pana atunci a renuntat la studiu si a pornit in calatorii. Peste tot pe unde mergea, pasea ca un lord si savura toate placerile pe care le ofera lumea. Dupa cateva luni, mostenitorul bogat se intoarse in orasul sau ca om sarac. Prin viata sa destrabalata isi pierduse nu numai banii, ci si sanatatea si mintea. Pana la urma a fost dus intr-un ospiciu.

Nu ne aminteste aceasta povestire de fiul risipitor din Luca 1 5? Si el a plecat de acasa in lume cu o mare mostenire, pe care a solicitat-o inainte de timp, risipindu-si averea si ducand o viata destrabalata. Dar cu totul alt sfarsit a avut istoria fiului risipitor. Acesta s-a intors la tatal sau si a recunoscut pacatul sau; a gasit la tatal sau nu numai iertare, ci a fost si primit in casa tatalui.