”Uitati-vă la păsările
cerului” (Matei 6:26)
În lumea gâstelor,
cele în vârstă, cele foarte tinere si cele bolnave sunt protejate la coada
stolului. Dar ele nu sunt izolate, desconsiderate sau considerate inutile; de
fapt se îndeplinesc un rol vital. Ele devin sectiunea de avertizare si sustinătorii
liderilor. În mod inevitabil, vremea rea pune misiunea sub amenintare.
Înaintarea devine dificilă si cele puternice se luptă. Din spatele stolului se
aude un gâgâit singuratic care porneste corul gâstelor ce încurajează gâsca din
vârf. Pavel a înteles lucrul acesta: “mângâiati-vă si întăriti-vă unii pe altii”
(1 Tesaloniceni 5:11). El stia că avem nevoie de o “sectiune gâgâitoare” care
să ne sustină prin cuvinte de încurajare si rugăciune. Avem nevoie de oameni
care spun: “Suntem în spatele tău. Spatele îti este asigurat!” “Voi, fratilor,
să nu osteniti în facerea binelui” (2 Tesalontceni 3:13).
Multi slujitori al
lui Hrislos au trecut prin cele mai adânci văi purtati pe aripi de rugăcune si
încurajati de persoane suferinde trecute prin lupte, cu trupurile vătămate si
părul rărit si care au fost prea încăpătânate sa-i lase pe fratii si surorile
din supravegherea lor să renunte! Ocazional, câte o gâscă cu glas strident, se
plânge gălăgios si iritant. În câteva clipe intervine corul gâgăitor. Reducând
cârcotasul la tăcere, restaurând ordinea si unitatea. Problema biserici nu este
că sunt prea multi oameni care vorbesc de rău, ci că sunt prea putini cei ce
vorbesc de bine! Când cineva strigă “înfrângere”, tu strigă în schimb
“victorie”. Când ei strigă “teama”, tu strigă “credintă”. Câteva cuvinte de
încurajare pot dobori o furtună de nemultumiri. Asa ca alătură-te sectiunii
gâgâitoarelor si aseamănă-te cu Barnaba, al cărui nume înseamnă “Fiul
mângâierii” (Fapte 4:36).
Anonim