“Uitati-vă la păsările
cerului” (Matei 6:26)
La gâste relatia lor
durează “până când moartea le va despărti”. Ele au lucrul acesta foarte în serios.
Ele sunt total dedicate. Când ravagiile timpului sau ale împrejurărilor fac
imposibilă continuarea călătoriei sau când o pasăre pierde altitudine sau nu reuseste
să se tină de stol, celelalte îi oferă sprijin, hrană si protectie. Două gâste
mai puternice părăsesc stolul, zboară cu “pacientul” între ele, găsesc un loc
de adăpost cu hrana si apă si fac un cuib pentru pasărea nevoiasă. Ele vor sta
cu camarada lor până îsi revine sau până moare si apoi se reîntorc la stol.
Pentru ele, totul se amână pentru a avea grijă de cealaltă pasare! Ce exemplu
de relatie după chipul lui Hristos si de dragoste ce se sacrifică.
“Dumnezeu a întocmit
trupul în asa fel … ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să
îngrijească deopotrivă unele de altele si daca suferă un mădular, toate
mădularele sufăr împreună cu el” (1 Corinteni 12:24-26).
În cultura de astăzi
îi discredităm si îi marginaliză pe cei nevoiasi. Inclusiv pe cei care nu mai
dau randamentul pe care îl dădeau odată. Oare Dumnezeu ne cere să “ne îngrijim
unii de altii”, mai ales de cei ce suferă? Dacă un cârd de gâste o poate face,
cu sigurantă familia lui Dumnezeu trebuie să o facă. “Uitati-vă la păsările cerului”
ne porunceste Domnul Isus. Dacă ele se pot îngriji unele de altele “nu sunteti
voi cu mult mai de pret decât ele?” (Matei 6:26). Una din cele mai mari porunci
pe care ni le-a dat Hrrsios este “să iubesti pe aproapele tău ca pe tine însuti.
Nu este altă poruncă mai mare decât acestea” (Marcu 12:31l). Când se aude că ne
iubim unii pe alti, în felul acesta, oamenii vor năvăli pe usile bisericii
noastre pentru a intra înăuntru!
Anonim