Thomas Kepler a prezentat un studiu de caz a 267
psihologi, care si-au evaluat propria viata. Acestia au raspuns întrebarii: “care
sunt lucrurile care îti provoaca anxietate?” Pentru 18 dintre psihologi,
anxietatea era provocata de teama ca nu-si vor atinge idealurile. Douazeci
dintre ei erau îngrijorati de aparente(lucrurile din jur). Pentru 23 dintre cei
chestionati îngrijorarea era cauzata de teama de a nu fi înselati de partener.
Alti 26 erau îngrijorati ca-si vor pierde reputatia. Iar 30 erau îngrijorati de
salariu si costurile vietii. Insuccesul în afaceri era motivul anxietatii
pentru 31 dintre cei intervievati, iar 33 dintre ei de nesiguranta serviciului.
Altii 41 se temeau ca-si vor pierde interesul pentru profesia pe care o
practica, iar alti 45 dintre ei, erau îngrijorati de sanatate. Niciunul dintre
cei interogati nu a raspuns ca nu au nici un motiv de teama si anxietate. Au
fost însa mai multi cei care au identificat doua sau mai multe motive de
anxietate.
Fiecare etapa a vietii are propriile-i
responsabilitati. Ceea ce este mai dureros este ca la povara responsabilitatilor,
cei mai multi adauga si povara anxietatii. Asa cum a spus cineva: “Îngrijorarile
sunt ca balansoarul! Vei depune efort si vei avea todeauna ceva de facut, dar
nu vei ajunge nicaieri!” Viata îsi cere tributul în acest capitol, apostolul
Pavel repeta de doua ori aceiasi afirmatie: “sa nu va pierdeti inima; sa nu
cadeti de oboseala!” Chiar daca omul nostru de afara trece; omul nostru din
launtru se înnoieste în fiecare zi. Daca viata îsi pune amprenta pe partea
fizica a trupului nostru, omul nostru din launtru trebuie sa se înnoiasca în
fiecare zi. Cum putem sa ne întarim din zi în zi tot mai mult? Contand pe
Dumnezeu si privind la lucrurile de dincolo. Asa vom fi întariti în credinta si
vom creste în nadejde.