„Vai de voi,
carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din
marar si din chimen, si lasati nefacute cele mai însemnate lucruri din Lege:
dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti, si pe acelea
sa nu le lasati nefacute.” [Matei 23:23]
În timp ce un batrân îsi pregatea micul
dejun, usa casei sale s-a deschis si fiica sa împreuna cu fiul ei de numai 4
ani, a intrat în graba în casa. ”Bona a întarziat!” a încercat ea sa explice;
„de aceea ma grabesc foarte tare pentru ca trebuie sa ajung la servici!” Înainte
de a parasi casa parinteasca, fiica i-a spus tatalui sa aiba grija de fiul ei
doar câteva ore si sa nu uite sa-i dea ceva de mâncare. Imediat ce fiica a
plecat, bunicul l-a întrebat pe nepot: „Îti place laptele?” „Sigur, a raspuns
copilul. „Si fulgii de porumb?” Da! a raspuns din nou acesta. „Dar zaharul? „Si
zaharul este foarte bun, a raspuns copilul! Dupa ce a auzit toate aceste
raspunsuri afirmative, bunicul a mers în bucatarie si s-a întors cu un castron
cu terci! Când l-a vazut, copilul a luat o mimica respingatoare si i-a împins
castronul cu putere. „Ce se întâmpla?” l-a întrebat bunicul. Când te-am
întrebat daca îti place laptele, zaharul si fulgii de porumb, ai raspuns todeauna
afirmativ. Acum de ce nu vrei sa manânci? „Da; i-a raspuns copilul. Dar nu m-ai
întrebat daca îmi place si terciul!” Bunicul uitase sa puna întrebarea
esentiala.
De foarte multe ori ni se întâmpla si noua
sa pierdem din vedere lucrurile esentiale, pentru ca nu ne fixam prioritati
corecte, sau dorim sa ocolim realitatea. Nu ne concentram asupra lucrurilor ce
au cea mai mare importanta sau le evitam în mod voit. Suntem concentrati asupra
detaliilor încât pierdem din vedere întregul.
Postări
