Un gand
linistit ii spunea lui Hudson ca probabil va mai gasi acasa ceva de mancare
pentru el. Dar ispititorul ii soptea ca nu are nimic de mancare pentru a doua
zi. Daca nu ar fi fost o moneda, ci un maruntis, ar fi putut sa dea cativa
banuti, dar asa nu putea. Hudson cauta sa-i mangaie spunandu-le ca este in cer
un Tata care ii poate ajuta, deci sa se increada in El. Dae constiinta incepu
sa-l mustre: “Fatarnicule, spui la niste nenorociti sa se increada in Dumnezeu,
dar tu insuti nu esti gata sa te increzi in El, ci te bizui pe jumatatea ta de
coroana.”
In sufletul
lui Hudson se dadea o mare lupta. La sfarsit, omul ii zise: “Pentru Numele lui
Dumnezeu, nu ne poti ajuta cu ceva?” Lui Hudson ii venira imediat in minte
cuvintele: “Celui ce-ti cere, da-i!” Scoase moneda si o puse in mana omului
necajit. Intr-o clipa, inima i-a fost coplesita de bucurie. Cu acea moneda,
viata femeii a fost salvata. Dimineata, cand Hudson Taylor trebuia sa-si ia
micul dejun, postasul veni cu un mandat cu bani de la un necunoscut. Iata cum
poarta Dumnezeu de grija celor ce se incred in El!
“Incredinteaza-ti
soarta in mana Domnului, increde-te in El si El va lucra.” (Psalmul 37:5)