ZIDUL DIN VIATA TA

“Le-am zis atunci: "Vedeti starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărâmat, si portile sunt arse de foc. Veniti să zidim iarăsi zidul Ierusalimului, si să nu mai fim de ocară!"

“Ei au zis: "Să ne sculăm, si să zidim!" Si s-au întărit în această hotărâre bună.

Sanbalat, Horonitul, Tobia, slujitorul Amonit, si Ghesem, Arabul, fiind înstiintati, si-au bătut joc de noi si ne-au dispretuit. Ei au zis: "Ce faceti voi acolo? Vă răsculati împotriva împăratului?"

Si eu le-am răspuns: "Dumnezeul cerurilor ne va da izbânda. Noi, robii Săi, ne vom scula si vom zidi; dar voi, n-aveti nici parte, nici drept, nici aducere aminte în Ierusalim." [Neemia 2:17-20]

Ai simtit vreodata cum Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant iti vorbesc spunandu-ti:

” Scoala-te din starea ta de jos, ridica-te si nu-ti mai plange de mila. Ajunge cu aceasta stare. Zideste, construieste cat inca mai poti.”

Te incurajez sa iei uneltele si sa zidesti un nou zid, un zid al bucuriei, al rugaciunii, al pacii imprejurul inimii tale, un zid cu care sa-i inconjori si pe cei din casa ta, din jurul tau, indiferent ca-i cunosti sau nu.

Construieste in jurul tau,fii un om harnic, silitor, un om constiincios in ceea ce faci, chiar daca vin tot felul de duhuri sa te tulbure, sa te faca sa renunti la acest plan primit din partea Domnului, nu te lasa pacalit, nu te lasa amagit de altii, nu accepta sa fi descurajat, lupta in aceasta hotarare buna, intareste-te. Niciodata nu vei fi singur, Dumnezeu este cu tine in tot ceea ce faci si este dupa planul Sau.

Vestea ca vei vrea sa faci ceva pentru Dumnezeu, va zbura repede la cine nu trebuie, duhurile Satanei nu vor soma, nu vor sta cu mainile in san, ci vor merge sa dea de stire comandantului lor, dupa cum vedem si in versetul de mai sus, dar nu trebuie sa te sperie acest lucru. Poti spune si tu asa cum a spus si Neemia: "Dumnezeul cerurilor imi va da izbânda. Eu, Robul Domnului, ma voi scula si voi zidi; dar voi, n-aveti nici parte, nici drept, nici aducere aminte."

Te sperie ca n-ai material sa ridici acel zid? Ca n-ai resurse? Toate acestea ti le va pune Domnul in mana. Nu uita ca Dumnezeu te-a inzestrat cu tot ceea ce este El, cauta in tine si vei descoperi cate poti face, vei descoperi putere, abilitate, tarie, perseverenta. Trebuie doar sa-L vrei pe El.

Ti-e frica ca nu ai intelepciune suficienta pentru a construi acel zid, ti-e teama ca nu vei stii cum? Nu te speria. Dumnezeu iti reaminteste astazi in cartea Sa, Iosua 1:9:” ,Întăreşte-te si îmbărbătează-te! Nu te înspăimânta si nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face."

Deci, Domnul ce promite e Da si Amin! Sa nu uiti acest lucru. Cand alegi sa faci lucrarea Lui, El nu te lasa de ocara, cum cred unii. Tu ai un Dumnezeu viu. Aminteste-ti aceasta in fiecare zi.

Veniti sa zidim….Este cererea lui Dumnezeu adresata in dreptul nostru, a fiecaruia. Domnul Isus s-a lasat induplecat de Tatal ceresc, lasa-te si tu.

Sa nu uiti ca in mijlocul acestui zid, se afla o inima, fie ca e a ta, fie ca e a mea si in mijlocul ei, locuieste Isus. Esti tu gata sa o protejezi cu zidul sinceritatii tale, ca niciun hot sa fure ce e in ea?

Inchei cu versetul cu care am inceput acest mesaj: "Vedeti starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărâmat, si portile sunt arse de foc. Veniti să zidim iarăsi zidul Ierusalimului, si să nu mai fim de ocară!"

Dumnezeu sa ne ajute.Amin!

Felicia P.-Timisoara

AMR: 3 MEDITATII

Incertitudine transformata prin Scripturi in certitudine

Si au zis unul către altul: "Nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?" [Luca 24:32]

Apostolul Luca relateaza cum pe drumul celor 2 ucenici de la Ierusalim la un sat numit Emaus, drum de aproximativ 10 km, Isus se alatura celor doi si ii intreba despre ce discuta, ''ochii acestor 2 ucenici erau impiedicati sa-L cunoasca'' ,dar ucenicii mirati de faptul ca El nu cunostea despre faptul ca in urma cu 3 zile a avut loc rastignirea Lui Isus Nazariteanul relatat de ucenicii ca fiind ''un prooroc puternic in cuvinte si in fapte, inaintea lui Dumnezeu si intregului norod''. Ei erau deznadajduiti deoarece ei credeau ca Isus ''va rascumpara pe Israel'' dar trecusera deja 3 zile de la rastignirea Lui. Drept raspuns Isus ii numeste nepriceputi si zabavnici cu inima deoarece conform Scripturilor ''Hristosul trebuia sa sufere aceste lucruri ca sa intre in Slava Sa''. Pe traseul lor Isus a continuat sa le talcuiasca incepand de la Moise din Scripturi ce era cu privire la El. Cand a sosit momentul ca Isus sa se desparta de cei 2 ucenici, acestia din urma au staruit ca, Hristos sa ramana la cina la ei caci este spre seara, si ziua aproape a trecut. Dupa ce Mantuitorul a frant painea si a binecuvantat-o, ucenicii au avut atunci capacitatea de a-L recunoaste pe Hristos, moment in care Acesta S-a facut nevazut din fata lor.

In concluzie cu privire la viata noastra referitor la aceasta intamplare relatata in Scriptura se poate spune ca in ciuda faptului ca avem incertitudini personale si sunt momente cand am dori sa fie totul clar si cert, Domnul lucreaza in viata noastra si inrederea noastra trebuie sa fie NECLINTITA in Cuvant si ceea ce este cu privire la EL.

 

Corneliu,Constanta

AMR: 4 MEDITATII

SARA – UN EXEMPLU DE ASCULTARE!A

„… ca Sara, care asculta pe Avraam, si-l numea "domnul ei". Fiicele ei v-ati făcut voi, dacă faceti binele fără să vă temeti de ceva!” – [Petru 3:6]

M-am gândit deseori la acest verset - din 1 Petru 3:6 - si am dorit să stiu despre Sara, cum asculta ea pe sotul ei, Avram, si cât de mari merite avea el, de ea-l numea „domnul ei” … si cunosc astăzi multe sotii, care se întreabă: „dar dacă ai un sot care nu merită, mai trebuie să i te supui?...

In Geneza 12:13 scrie despre Avram că i-a zis Sarei: „Spune, rogu-te, că esti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, si sufletul meu să trăiască datorită tie.” ... Ce-o fi gândit Sara, auzind rugămintea sotului ei?...

De necrezut!... Biblia spune că: Sara a ascultat…! Dar noi oare, ce-am fi făcut?... Si cum ne-am fi raportat la un astfel de sot?...

Citind versetele din Geneza, ne mirăm mult si trecem prin ele, gândind că asta este imposibil de înteles si, îndrăznesc să spun că… noi n-am fi ascultat!!! Desi, se pare că era vorba de egoism la Avram… totusi Sara a acceptat...! iar modelul ascultării ei, a rămas scris pe paginile Scripturii si ne este dat nouă astăzi de Dumnezeu.

Poate că si tu, pe drept, esti nemultumită de „stăpânirea” pusă peste tine si peste casa ta… de iresponsabilitatea sotului tău… si nu doresti să trăiesti o viată de supunere, ascultând de el, pentru că: nu merită - asa spui, dar este important să stim că Domnul Dumnezeu a îngăduit stăpânirile peste noi… si de aceea, să alegem să dăm cinste sotilor nostri, cu toată dragostea, stiind că aceasta este voia Domnului pentru noi.

Dar, luptând si vorbind rău împotriva lor, de fapt luptăm si vorbim rău împotriva lui Dumnezeu!

Sara ne dă o lectie: a ascultării de Dumnezeu, prin ascultarea de sotul ei!... si… bineînteles că Dumnezeu a intervenit în favoarea ei, oricât de gresită a fost decizia luată de Avram... fiindcă ea a înteles porunca lui Dumnezeu: ca ea să asculte de sotul ei si să astepte în tăcere ajutorul lui Dumnezeu…si l-a pus astfel la încercare pe Dumnezeu, cerându-i Lui s-o apere de rău, fiindcă sotul ei se apăra mai mult pe el, decât s-o apere pe ea… Da, poate asa este si în viata ta, dar nădăjduieste în El, ascultând porunca Sa si iarăsi Îl vei lăuda!...

Dumnezeu a fost credincios fată de Sara, a ocrotit-o si a cinstit-o, văzând că ea a ales să se supună, ascultând de sotul ei… chiar că el n-ar fi meritat. Da, este scris că orice femeie, născută din nou, este o fiică a Sarei… si de aceea Dumnezeu ne cere si nouă, astăzi, să trăim în supunere fată de soti, ca si Sara, cinstind Numele lui Dumnezeu si El ne va binecuvânta!

Cristina

AMR: 4 MEDITATII

EU SUNT CALEA

„Isus i-a zis: "Eu sunt Calea, Adevărul si Viata. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” [Ioan 14:6]

Se întâmplă uneori ca o tristete profundă să-ti întunece mintea, o durere mistuitoare să-ti tulbure inima. Privesti în stânga, în dreapta, păsesti cu nehotărâre si grabă, te pierzi si cauti un drum mai usor de scăpare... Dependente de oameni si lucruri, atasare de cuvinte, mână întinsă spre o ghidare... Ai impresia că e gresit tot ce faci. Sau poate nu e. Sau poate chiar e cu adevărat gresit! O fi pe-acolo? O fi asa? O fi el sau o fi ea?

Ai uitat, scumpă fiintă?

Calea e atât de simplă. Nu usoară, ci simplă. „Eu sunt Calea.” Trebuie doar să privesti spre Isus si vei găsi calea, singura Cale.

Cărtile nu-ti pot da toate răspunsurile, oamenii nu-ti pot călăuzi pasii, iar fărâmiturile însiruite de altii pe drumurile aflate înaintea ta nu sunt pentru tine.

Ascultă-I glasul. Priveste-i Lumina. Urmează-I cuvintele. Esti în sigurantă pe calea aceasta!

 

Diana T., Timisoara

AMR: 5 MEDITATII

ianuarie 16, 2011

SEAMĂNĂ O SĂMÂNTĂ BUNĂ…! (2)

“Isus le-a pus înainte o altă pildă, si le-a zis: "Împărătia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sământă bună în tarina lui!” [Matei 13:24]

Dar si neghina este tot sământă… dar ce poate fi neghina? Negina ar putea fi părerile si comentariile oamenilor, când aud că tu ai primit sământa Adevărului, în inima ta!... Mergi acasă încântat de ce-ai primit si se găseste cineva să-ti "amestece gândurile"... fie că este o mamă, care-ti va spune că e vai de tine de-ti părăsesti credinta strămosească (pe care nici nu stii de ce o ai...) fie că este sotul sau sotia, care-ti va spune că te va părăsi, fie duhovnicul, care îti va "explica" câte ceva... da, si satan se foloseste de ei, ca să usuce "sământa adevărului" si… la unii reuseste... pentru că nu au "sământa (bobul) de mustar", care semnifică vointa lor proprie… asa că se lasă usor influentati de satan.

Ce interesant... un grăunte de mustar, desi este mic, este asemănat totusi cu Împărătia Cerurilor.. iar în altă parte scrie că: dacă am credintă cât un bob de mustar... pot "muta" muntii...

Cred că tot ce facem noi pentru Împărătie este prea neînsemnat fată de Gloria Cerească, dar Domnul Isus spune ca este nevoie de acest "bob mic", numit vointa mea sau mai bine zis: alegerea mea, pentru a castiga Împărătia, fiindcă dacă eu nu vreau, nu pot primi Împărătia.

De aceea Împărătia Cerurilor este asemănata cu o comoară, cu un mărgăritar... ca Domnul Isus să mă facă să o doresc, să mi se pară atractivă... si să las totul pentru a o câstiga! Si ce se întâmplă dacă o câstig?...

In Matei 13:52 scrie: "… cine a învătat ce trebuie despre Împărătia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi."

Gospodarul este omul întelept si chibzuit cu ce i s-a încredintat, omul harnic si priceput, care-si chiverniseste bine familia si biserica, care are o vistierie de administrat (un "depozit" material sau spiritual) din care pot lua si altii, el însusi fiind o binecuvântare pentru multi.

De aceea Domnul Isus doreste ca si noi să primim în inimă Împărătia Lui si dacă El nu a obosit să tot învete pe oameni, despre lucrurile Împărătiei, nici noi să nu obosim: nici de la a învăta pentru noi însine… si nici de a-i învăta pe altii despre Împărătie, aceasta fiind o binecuvântare pentru Dumnezeu.

Cristina

SEAMĂNĂ O SĂMÂNTĂ BUNĂ…! (1)

“Isus le-a pus înainte o altă pildă, si le-a zis: "Împărătia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sământă bună în tarina lui!” [Matei 13:24]

Astăzi am fost curiosă să văd cum explică dictionarul cuvântul "sământă" si mi-a atras atentia o expresie: "cantitate mică de ceva din care se dezvoltă ceva" si m-am gândit că există multe tipuri de seminte (spiritual zic): sământă de vorbă, sământă de ceartă, sământă de adevăr... si uneori sământa prinde rod, alteori dispare, dar ceea ce stiu este că: dintr-o sământă se formează o "semintie de oameni"... după felul sămintei semănate.

Domnul Isus "planta" seminte de adevăr în inimile oamenilor, dar nu toti oamenii "apreciau" sământa aceea, pentru că, desi aveau urechi, ele nu erau preocupate cu sământa adevărului… ci posibil că erau preocupate cu cea a certei sau cu sământa vărbăriilor de tot felul...

De aceea si Domnul Isus a spus: "Căci celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are!" (Matei 13:12). Dar oare ce i se va da? Sământa adevărului, asta i se va da, pentru că acel om o apreciază, o doreste, vrea mai multă… ca să dea si altora... si cu sigurantă va primi!

Domnul Isus îi fericeste pe acesti oameni si chiar si oamenii îi fericesc pe cei ce ascultă de Domnul Isus, nu stiu oamenii prea multe despre ei, dar pacea inimii celor ce primesc de la Domnul Isus "sământa adevărului" le atrage totdeauna atentia...

Cristina

AMR: 5 MEDITATII

DUMNEZEU NE FACE O DECLARAŢIA DE DRAGOSTE !

"Pot sa se mute muntii, pot sa se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, si legamantul Meu de pace nu se va clatina, zice Domnul, care are mila de tine." [Isaia 54:10]

Cred că în unele momente ale vietii toti avem nevoie de confirmarea că Dumnezeu ne mai iubeste, că planurile Lui pentru noi nu s-au schimbat definitiv chiar dacă am dat-o în bară urât de tot….. atât de urât încât nouă ne este greu să ne mai iertăm. Când citesc acest verset văd un Dumnezeu îndrăgostit de omul pe care l-a creat. De ce poate avea mai multă nevoie un suflet chinuit de vina păcatului înfăptuit decât de pace…. Multă pace… si dragoste… si de siguranta că cele două nu ii vor fi luate… si toate astea pentru că Domnul are milă de noi.

Te încurajez azi să îl lasi pe Cel care a murit deja pentru vina păcatului tău, să te vindece si să te ierte si să te ajute să te ierti si tu!

E minunat să simti cum poate El să modeleze din nou, acel vas de lut care nu a izbutit si să-l transforme în ceva la care noi nici nu am mai avut curajul să visăm că poate deveni. El poate da o frumusete si valoare deosebită oricărui suflet. Nu te lăsa limitat de neputintele tale, de faptul că ai devenit constient si mai mult de slăbiciunile tale. Lasă-L pe EL să le folosească în avantajul tău!

Cosmina, Marghita

TU POTI DORMI STIIND CA CEI DRAGI VOR AJUNGE IN IAD?

“Cautati să mântuiti pe unii, smulgându-i din foc; de altii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până si cămasa mânjită de carne.” [Iuda 1:23]

Cred ca majoritatea din noi avem pe inima durerea de a avea pe cineva drag departe de Dumnezeu... soti, sotii, parinti, frati... e o durere dar si o responsabilitate pentru noi ...

Acum ceva timp nu am putut dormi de grija ca una din surorile mele era in pericol.. cel putin eu asa credeam si m-am tot rugat sa nu i se intample nimic... aproape toata noaptea m-am gandit cu teama si ma rugam pentru ea... a doua zi am aflat ca nu se intamplase nimic si nici nu aveam de ce sa ingrijorez pentru ea. M-am gandit apoi... si mi-a venit urmatorul gand: m-am rugat pentru ea de teama sa nu pateasca ceva fizic... dar uit sa plang si sa ma rog pentru sufletul ei si dorm linistita stiind ca va ajunge in Iad....

Ar trebui sa facem mai mult.... sa-i smulgem din foc... sa ne fie mila cu frica.. sa nu-i judecam si sa fim exemple pentru ei, sa ii aducem mai des inaintea scaunului de indurare al lui Dumnezeu si uneori sa vorbim mai putin si sa facem fapte...

Doamne ajuta-ne!

Amin.

Teodora