NU VA INCHINATI LA IDOLI

“Sa nu fiti închinatori la idoli, ca unii dintre ei, dupa cum este scris: ”Poporul a sezut sa manance si sa bea: si s-au sculat sa joace.” [I Corinteni 10:7]

 

Apostolul Pavel a atentionat bisericile pe care le-a înfiintat, despre pacatul cel mai fregvent prin care copiii lui Israel au maniat pe Dumnezeu, în timpul lui Moise. Pavel le-a spus: „sa nu fiti idolatri ca parintii vostri, asa cum este scris: „Oamenii au sezut jos si au baut, apoi au sfarsit în petreceri pagane!” „Sa nu preacurviti cum au facut ei si au murit într-o singura zi douazecisitrei de mii de oameni!” Sa nu ispititi pe Dumnezeu asa cum au facut ei si au murit muscati de serpi!” “Sa nu murmurati asa cum au facut-o ei: si au fost ucisi de înger!”

Sa nu murmuri? A murmura este oare pacat? Da! Potrivit scrierilor lui Pavel, este pacat! Oridecateori poporul Israel traia o experienta, nu trecea mult si începeau sa murmure, sa vocifereze si sa fie nemultumiti de ceva. Toti cei care am avut copii mici în familia noastra, stim ce înseamna a murmura sau a te plange de ceva. De cate ori copiii nu ne-au exasperat atunci cand murmurau continuu cu o voce plangareata. Sau se plangeau tuturor celor ce ne vizitau! Ce reactie avem atunci cand îi auzim pe copiii nostri ca maraie si murmura continuu? Ne pierdem rabdarea si nu-i mai putem suporta! Ganditi-va cum reactioneaza Dumnezeu cand oamenii mari se comporta ca si copiii, plangandu-se si vaicarindu-se continuu!

Aceasta a fost atitudinea Israelitilor, care au început sa murmure împotriva lui Moise si-a lui Aaron spunandu-le: „Murim de foame; ne-ati adus aici ca sa ne omorati!” [Exod 16:1-3]. Dupa eliberarea din robia egipteana, copiii lui Israel au cantat trei zile, dupa ce au trecut Marea Rosie ca pe uscat, dupa care au murmurat 40 de ani! Toti cei care au iesit din Egipt (afara de Iosua si Caleb) de fapt si-au sfarsit drumul vietii în pustie, murmurand!

Noi avem atatea motive sa calatorim cantand. Poate înca n-am trait aceasta bucurie pentru ca n-am apreciat ceea ce Dumnezeu ne-a daruit. Nu cumva si cantarea ta este un murmur? Ia seama la ceea ce este si ceea ce a facut Dumnezeu pentru tine si inima ta va fi umpluta cu un imn al multumirii.

ESTI MULTUMITOR CU CE AI SAU TINZI MEREU LA “MAI MULT”?

“Pe capul celui neprihanit sunt binecuvantari, dar gura celor rai ascunde salnicie.” [Proverbe 10:6]

 

Într-o statiune balneara erau doua izvoare de apa alaturate. Unul avea apa calda, iar celalalt apa rece. Oamenii din acea localitate veneau aici sa-si spele hainele în apa calda, apoi si le clateau în cea rece.

Un turist urmarindu-i zi de zi cat a stat în statiune, a zis unui localnic: „Ce binecuvantare abundenta v-a dat Dumnezeu, avand la îndemana si apa calda si cea rece!” “Nu-i asa de abundenta”, a raspuns localnicul; „lipseste sapunul!”

De foarte multe ori nu suntem multumiti cu ceea ce ni s-a dat si pierdem tot ceea ce avem!

Un pastor tanar a inceput plin de entuziasm, slujirea într-o noua biserica. El a spus bisericii ca accepta invitatia de a-i sluji, pentru ca a fost ales în unanimitate. Dupa primul serviciu, presedintele comisiei de nominare i-a spus noului pastor: „N-a fost chiar unanimitate! Aproape de unanimitate!” Auzind aceasta, pastorul l-a întrebat: „Ce vrei sa spui prin aproape de unanimitate?” Pentru ca acesta ezita sa raspunda, pastorul l-a întrebat direct: „care a fost de fapt rezultatul votulu?” Presedintele comitetului de alegere a pastorului i-a zis: „96 la 2”! Din acea zi si-n tot timpul primului an de slujire, pastorul a cautat sa afle cine sunt cele doua persoane. Cand a vazut ca nu-i poate gasi, în al doilea an de slujire s-a vaitat continuu ca membrii bisericii nu-s de partea lui si nu-l sustin. La sfarsitul celui de-al doilea an cand i-a expirat contractul, biserica a fost chemata sa voteze din nou. Dupa vot, presedintele comitetului de alegere a pastorului a fost chemat sa anunte rezultatul. Acesta a venit în fata bisericii si-a spus: „aproape unanimitate!” Pastorul necajit a întrebat: ”care a fost de fapt votul? Asta vrem sa stim!” Presedintele a raspuns: „2 la 96!”

Esti multumitor lui Dumnezeu pentru darurile pe care le-ai primit? Folosesti aceste binecuvantari penu a arata dragostea Lui si altora?

CREDE IN PROMISIUNEA FACUTA DE DUMNEZEU

“Avraam a crezut pe Domnul, si Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire.” [Geneza 15:6]

 

Un nomad al desertului a privit spre cer si a auzit vocea lui Dumnezeu spunandu-i: „Nu te teme Avraame; eu sunt scutul tau, rasplata ta cea foarte mare!” Avraam este însa descurajat! „Nu mi-ai dat copii se plange el; „urmasul unui servitor va fi mostenitorul meu!” Atunci Dumnezeu i-a vorbit din nou spunandu-i: „Nu acesta va fi mostenitorul tau, ci un copil care se va naste din tine, îti va fi mostenitorul!” Si ca sa-i dea o dovada pentru împlinirea acestei promisiuni, Dumnezeu îl invita pe Avraam sa iasa afara si-i spune: „Priveste spre cer si numara stelele! Nu-i asa ca nu-ti ajung cifrele? Asa va fi si samanta ta.” Ce promisiune mareata!

Din acea zi Avraam a trait bazat pe acesta promisiune. O fagaduinta facuta de Dumnezeul care împlineste todeauna ceea ce spune!

Astazi descendentii fizici ai lui Avraam sunt milioane, iar urmasii spirituali de multe ori mai mult. Aratam cine suntem prin felul cum ne împlinim promisiunile, dar si prin modul cum primim si contam pe promisiunile lui Dumnezeu!

IA-TI DIN TIMP BILETUL.. SPRE CER

“Stapanul a zis robului: „Iesi la drumuri si la garduri, si pe cei ce-i vei gasi, sileste-i sa intre, ca sa mi se umple casa. Caci va spun ca niciunul din cei poftiti, nu va gusta din cina mea .” [Luca 14:23-24]

 

Un tata si-a luat pe cei doi fii ai lui si a mers la un meci de baschet important, pe care l-au asteptat de multa vreme. Echipa lor favorita urma sa joace cu cea mai buna echipa din liga si ei au dorit sa nu piarda acest meci. În ziua meciului s-au trezit de dimineata si au condus pana aproape spre seara, pana au ajuns în orasul unde urma sa se desfasoare partida. Au luat o camera la hotel si apoi s-au grabit sa ajunga la sala unde urma sa se desfasoare partida. Au ajuns cu cateva minute înainte ca sa înceapa jocul si s-au asezat la rand la casa de bilete. Erau înca multi înaintea lor, dar acest fapt nu i-a descurjat prea mult. Se asteptau ca la acest meci sa fie multa lume, ceea ce nu stiau însa era faptul ca atunci se vindeau ultimile bilete. Cand le-a venit randul sa cumpere biletele, casiera a pus un semn ce continea urmatorul anunt: ”Ne pare rau; biletele s-au terminat! Nu mai sunt locuri!”

Nu le venea sa creada ca biletele s-au terminat chiar atunci cand ei au ajuns în dreptul geamului de la casierie, si ultimul bilet îl cuparase chiar persoana din fata lor! Au calatorit asa de mult ca sa ajunga la acest meci pe care îl doreau sa fie cel mai mare eveniment din timpul concediului lor. Si acum toata acesta speranta si asteptare s-a naruit! Tatal a batut în geam si a cerut casieritei sa-i vanda trei bilete. Dar doamna care a venit sa-i raspunda i-a spus acelasi lucru: „Ne pare rau; nu mai sunt locuri!”

Cand el a încercat sa-i explice casieritei cat de important este acest meci pentru ei si ce mult au calatorit pentru a ajunge la aceasta partida, casierita le-a raspuns: „daca vreti sa fiti siguri ca nu veti pierde un meci important la care tineti neaparat sa fiti prezenti; cumparati-va bilete înainte! Rezervati-va locurile cu anticipatie!”

Domnul Isus a spus trei pilde aratandu-ne ca trebuie sa ne pregatim dinainte si sa avem locul rezervat. Una dintre aceste pilde prezinta 5 fecioare, care nu au putut participa la nunta, pentru ca nu s-au pregatit cu anticipatie. Au luat candelele, dar nu au luat si ulei de rezerva! Candelele aprinse erau pentru ele biletul de intrare! O alta persoana a fost scoasa afara din sala unde se desfasura nunta, pentru ca nu avea haina de nunta (Matei 22:11). Apoi Domnul Isus a vorbit despre o alta categorie de oameni care au refuzat sa vina la nunta pe care regele a pregatit-o, pentru ca aveau alte prioritati! (Luca 14:15-24)

Toti cei care nu se pregatesc dinainte, nu-si rezerva locul si nu au biletul cu anticipatie, nu se pot bucura la sarbatoarea nuntii Mielului, împreuna cu Domnul Isus.

PRIN CREDINTA SI RABDARE POTI INVINGE!

”Nu ca am si castigat premiul, sau ca si am ajuns desavarsit; dar fac un singur lucru: uitand ce este în urma mea, si aruncandu-ma spre ce este înainte, alerg spre tinta pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” [Filipeni 3:13-14]

 

Peter Goodwin a fost un iubitor de cai împatimit. Unchiului Peter, asa cum era numit de prietenii lui, i s-a cerut odata sa aleaga un manz penru a fi dresat si antrenat penru cursele de cai.

Unchiul Peter dupa ce a examinat toti manzii din herghelie, a ales un manz obisnuit numit „Iarba verde!” Nimeni nu a vazut vre-un potential în acest manz, de aceea de multe ori prietenii sai îl necajeau spunandu-i: „Niciodata manzul tau nu va alerga în vre-o cursa de cai.” Radeau de el si-i spuneau: „au fost alti manzi mai aratosi; de ce nu i-ai ales?” Unchiul Peter a rabdat si a purtat toate aceste acuzatii, dar a continuat antrenamentele cu si mai multa daruire. Manzul ales nu numai ca a alergat în derbiul din Kentucky, ci la si castigat!

Dupa concurs, prietenii lui au venit sa-l întrebe: „De ce ai ales acest manz; pentru ca nu era cu nimic mai deosebit ca ceilalti?” Atunci unchiul Peter le-a spus: „Am ales acest manz pentru ca are o privire scanteietoare. Daca te uiti în ochii lui vezi o privire de vultur!

Cu siguranta si apostolul Pavel a avut o astfel de privire: S-a uitat mereu înainte; si-a avut o perspectiva larga. El a fost un om care s-a întors la Dumnezeu dupa ce i –a persecutat pe crestini. A petrecut cea mai mare parte a slujirii lui ca prizionier. A avut deseori confruntari cu învatatii si teologii vremii, care îl cosiderau nebun. A suportat împotrivirile iudeilor si ale paganilor, trecand prin cele mai cumplite necazuri. Pe toate acestea el le-a numit un simplu tepus. În mijlocul tuturor acestor împotriviri însa, a fost biruitor si si-a împlinit cu credinciosie slujba!

Care a fost secretul acestor biruinte si al vietii sale deosebite? Pavel a avut o privire de vultur! El a declarat celor din Filipi: ”Fratilor, fac un singur lucru: uitand ce este în urma mea , ma arunc spre ceea ce este înainte!” Pavel a ajuns sa fie cel mai important om care a trait în mijlocul acestei lumi, dupa Domnul Isus, pentru ca a facut un singur lucru. Avand o privire de vultur, a uitat ceea ce a lasat în urma si s-a avantat spre ceea ce este înainte: cununa si rasplatirea lui Dumnezeu!

 

INCREDE-TE IN PROMISIUNILE LUI DUMNEZEU

“Ai mila de mine Doamne, caci ma ofilesc! Vindeca-ma, Doamne, caci îmi tremura oasele.” [Psalmul 6:2]

 

Steven, singurul copil al unei mame parasite de sotul ei, în ziua în care a terminat liceul, a fost omorat într-un accident de circulatie. În acea zi din luna iunie, împreuna cu mama lui, au participat la serbarea de graduare, dimineata, iar dupa masa el nu mai era în viata.

Trecuse doar cateva ore de la momentul cand împreuna cu toti ceilalti colegi au mutumit lui Dumnezeu pentru ca l-a ajutat sa termine scoala si s-au rugat cerand însotirea Lui pentru tot restul vietii. De aceea în inima mamei rasuna mereu întrebarea:”cum de a îngaduit Dumnezeu asa ceva!”

În zilele ce au urmat dupa moartea lui Steven, mama sa a fost adesea manioasa pe Dumnezeu. Pastorul ei a încercat s-o întareasca spunandu-i: „si acest necaz este în voia lui Dumnezeu, cerandu-i sa continuie sa se roage pentru a o descoperi”. Dar Sue, mama lui Steven, era dezamagita de Dumnezeu. „Ar fi trebuit sa stii ca am inima franta, pentru ca m-a parasit sotul meu! De ce mi l-ai luat si pe Steven? Oare nu-ti pasa?” Spunea ea adesea! Sue si-a pierdut fiul, dar se parea ca si-a pierdut si relatia cu Dumnezeu. Într-o zi vizitand un prieten, a vazut pe peretele din camera lui un tablou pe care erau scrise cuvintele: „Cand nu mai întelegi lucrarile lui Dumnezeu, continua sa traiesti bazandu-te pe promisiunile Lui!” Citind aceste randuri, Sue a spus: „Cuvintele acestea au fost mesajul lui Dumnezeu pentru mine! Parca L-am auzit spunandu-mi:”paraseste mania si încrede-te din nou în mine! Nu poti întelege ceea ce ti se întampla, dar ai fagaduintele Mele pentru acum si pentru viata vesnica!”

Multi dintre noi avem nevoie sa auzim aceste cuvinte care au întarit-o pe Sue în acea zi: „Cand nu mai întelegi lucrarile lui Dumnezeu, continua sa traiesti bazandu-te pe promisiunile Lui!”

E LANGA TINE ACUM.. II SIMTI PREZENTA?

“Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El însusi pe deplin; si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite întregi fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” [I Tesalonceni 5:23]

 

În urma unui accident, o fetita si-a pierdut vederea si auzul. Cu toate acestea reusea sa-i identifice pe cei din jurul ei, pentru ca îi deosebea dupa miros. Oridecateori mama ei se apropia de patul ei, era recunoscuta usor, pentru ca de fiecare data folosea acelasi parfum. Parfumul era calea prin care mama îsi anunta prezenta, iar fetita ei putea s-o identifice la nivelul ei de perceptie.

Si Dumnezeu doreste sa comunice la nivelul nostru de întelegere. De aceea Cuvantul s-a facut trup si a locuit printre noi, ca noi sa-l putem percepe pe Dumnezeu, la nivelul limitarilor noastre. Este atat de minunatat afirmatia: „Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul sau Fiu, pentru ca oricine crede în El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica!”

El este acum si langa tine! Îi simti prezenta?