“Toti au mancat si s-au
saturat; si s-au ridicat douasprezece cosuri pline cu ramasitele de faramituri.”
[Matei 14:20]
Una
din lectiile pe care Domnul Isus a încercat sa-i învete pe ucenici, a fost cu
privire la abundenta lui Dumnezeu. Dumnezeu este acela care întinde pentru noi
o masa îmbelsugata, în fata potrivnicilor nostri si Cel care umple paharul
nostru pana ce da peste el.
Întelegem
aceasta amintindu-ne ca la nunta din Cana, Domnul Isus a poruncit ca vasele sa
fie umplute; „si au fost umplute pana sus!” Cand fiul risipitor s-a întors
acasa; a fost taiat vitelul îngrasat si a fost pregatita o mare sarbatoare. Multe
din îngrijorarile care ne coplesesc, dispar în momentul în care ne asezam si ne
odihnim, contand pe abundenta resurselor pe care Dumnezeu le pregateste pentru
noi, copiii Sai în nevoie. Întreaga creatie certifica marinimia lui Dumnezeu.
Sa luam în considerare imensitatea universului: Soarele are 856.000 mile în
diametrusi se afla la 93 de milioane de mile departare de pamant. Iar Pluto,
planeta de la marginea sistemului solar, se afla la 2,7 miliarde mile departare
de soare. Care este scopul acestor astre? Dumnezeu i-a creat pentru a ne bucura
privindu-i si pentru a fi fascinati de imensitate.
Dumnezeu
a adus în existenta aceasta creatie magnifica, avand ca singur scop sa ne
dovedeasca cat de mari sunt resursele lui, pentru nevoile copiilor Sai. Nu-i
uimitor aceasta pentru mintea umana?