O fetita a cerut tatalui sau sa o ajute
pentru a-si face temele. În acel timp însa, tatal sau era la computer unde
scria o scrisoare pentru compania la care lucra, televizorul era deschis si cu
volumul la maxim, iar fiii sai mai mici se certau de zor, ca sa obtina aceeasi
jucarie. Pentru a raspunde fiicei sale, tatal si-a dat seama ca nu se poate
concentra. De aceea a hotarât sa se opreasca din compunerea scrisorii, sa
închida televizorul si sa-i linisteasca pe cei mici. Acest parinte n-a putut da
un raspuns corect, decât atunci când si-a îndreptat toata atentia asupra
aceleia care avea nevoie de ajutor. Ai trait si tu aceleasi situatii, nu-i asa?
Daca este nevoie sa facem liniste atunci
când trebuie sa rezolvam anumite probleme de matematica, cu cât mai mult
trebuie sa cautam aceeasi atmosfera, atunci când dorim sa venim înaintea lui
Dumnezeu. Diavolul încearca sa ne distraga atentia, sau sa ne bruieze
sugerându-ne alte gânduri, ca în cazul lui Petru. Ne vom gasi linistea, numai
atunci când vom avea curajul sa-i raspundem diavolului cu aceiasi declaratie ca
Domnul Isus, spunându-i: „Înapoia mea, Satano!”
În contextul în care te afli, te poti
închina lui Dumnezeu fara sa fii deranjat? Traiesti chiar în aceste momente o
partasie deplina cu Hristos, sau trebuie mai întâi sa faci ordine si liniste în
jurul tau? Pentru a nu fi deranjat si pentru a te concentra asupra unei singure probleme, merita sa depui
orice jertfa!
Postări
