PACATUL PANDESTE LA USA DAR TU STAPANESTE-L!

“Nu-i asa? Daca faci bine, vei fi bine primit; dar daca faci rau, pacatul pândeste la usa, dorinta lui se tine dupa tine, dar tu sa-l stapânesti.” [Geneza 4:7]

     În anul 1939, o nava de coasta canadiana a pornit într-o croaziera spre zona cercului polar. La un moment dat, în timpul voiajului, unul dintre marinari a zarit un urs polar care mergea leganat pe un ghetar aflat foarte aproape de nava. Entuziasmat de acea aparitie, marinarul a început sa arunce ursului din mâncarea pe care o avea pentru micul dejun: salam, unt de arahide si ciocolata. Când marinarul a terminat de aruncat ceea ce avea în farfurie, ursului abia i se trezise apetitul. De aceia s-a întors spre marginea ghetarului a sarit în apa si-a început sa se catere pe scara de acces spre nava. Când si-a dat seama de pericol, marinarul a luat furtunul de incendiu de pe puntea navei si-a îndreptat jetul de apa spre ursul care începuse deja sa înainteze pe scara. Când jetul de apa a atins ursul, acesta în loc sa se sperie si sa fuga, s-a ridicat în picioare cu labele din fata îndreptate în sus, asteptând cu o deosebita placere ca jetul de apa sa-l spele sub brat. Plin de fricã, marinarul a început atunci sa arunce spre urs tot ceea ce a gasit pe puntea navei, pâna ce într-un târziu acesta a renuntat la ospatul pe care si-l dorea si s-a întors pe sloiul de gheata.

    Din aceasta trista întâmplare, marinarul a învatat ce înseamna sa hranesti un urs polar. Asemenea acestui marinar, sunt unii oameni care fac aceeasi greseala, hranind însa pacatul, care apoi se tine dupa ei si de care nu mai pot scapa.

NUMELE DOMNULUI – E-UN TURN TARE

„Ioan I-a zis: Învatatorule, noi am vazut pe un om scotând draci în Numele Tau; si l-am oprit, pentruca nu venea dupa noi. Nu-l opriti, a raspuns Isus, caci nu este nimeni, care sa faca minuni în Numele Meu si sa Ma poata grai de rau îndata dupa aceea.” [Marcu 9:38-39]

     Într-o zi, cel mai iubit dintre ucenicii Domnului, a venit la Domnul Isus foarte alarmat, spunându-i: „Învatatorule, noi am vazut pe un om scotând draci în Numele Tau; si l-am oprit, fiindca nu era dintre ai nostri!” Atitudinea lui Ioan, în zilele noastre poate însemna o reactie radicala fata de încalcarea drepturilor de autor (copyright). Cum se poate ca un om care nu este membru al bisericii noastre sa foloseasca Numele Domnului pentru a scoate demoni? Asa ceva n-ar trebui sa se întâmple, pentru ca în foarte scurt timp acesta si-ar putea întinde un cort si ar deschide o alta biserica. Nu se poate ca un necunoscut sa-L reprezinte pe Domnul Isus, de aceea toti ucenicii au intrat în alerta!

     Fata de aceasta atitudine, Domnul Isus le-a dat însa un raspuns neasteptat: „Nu-l opriti; le-a zis Domnul,” caci nu este nimeni, care sa faca minuni în Numele Meu si sa Ma poata grai de rau îndata dupa aceea.” Mai mult decât atât, Domnul Isus le-a spus ucenicilor ca toti cei ce le vor oferi un pahar de apa în Numele Sau, vor primi si o rasplata! Marcu 9:41. Prin acest raspuns întelegem ca Domnul Isus n-a dorit ca ucenicii Sai sa fie singurii care sa detina monopolul asupra lucrarilor lui Dumnezeu, ci ca acestia sa fie identificati dupa atitudinile si actiunile pe care le împlinesc. În timpul alegerilor, candidatii anumitor partide politice organizeaza întâlniri electorale construind corturi în care sunt prezentate platformele politice tuturor celor ce sunt gata sa îi sustina. Marimea acestor corturi este în functie de importanta candidatului si functia pentru care acesta candideaza. Cortul Domnului Isus este însa cel mai mare, pentru ca invitatia Lui nu este doar pentru cei de o anumita culoare politica sau pozitie sociala, ci pentru toti.

NU IUBI MANDRIA

“Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecaruia dintre voi sa nu aiba despre sine o parere mai înalta decât se cuvine; ci sa aiba simtiri cumpatate despre sine, potrivit cu masura de credinta, pe care a împartit-o Dumnezeu fiecaruia.” [Romani 12:3]

 

     Un tânar a venit la Domnul Isus si I-a adresat o mare întrebare, începând cu cuvintele: ”Bunule Învatator!” Auzindu-i felul de adresare, cred ca Domnul Isus a fost mult mai precaut atunci când i-a dat raspunsul, pentruca tânarul folosise cea mai potrivita afirmatie pentru ca sa flateze pe cineva.      Marea problema a acestui tânar se vede însa nu numai din felul adresarii, ci si din întrebarea propriu-zisa: „Ce bine sa fac, ca sa mostenesc viata vesnica?” Urmarind cu atentie întrebarea acestui tânar, putem observa ca intentia lui nu era de a trai în asa fel ca sa placa lui Dumnezeu, sau pentru a creste spiritual urmând adevarul. Ci el era interesat numai sa vada ce îi mai trebuie, sau ce îi mai lipseste pentru ca sa-si asigure viata vesnica prin eforturi personale. De ce ma numesti „Bun?” l-a întrebat Domnul. Numai Dumnezeu este „Bun!” Faptul ca tânarul în loc de raspuns a fost întâmpinat cu o întrebare, ar fi trebuit sa-l atentioneze, ca dorinta lui este inadecvata, iar pretentiile lui sunt prea îndraznete.

     Daca nici chiar Domnul Isus nu se poate numi pe Sine, „Bun”, cum poate el sa-si asume aceasta pretentie! Pentru a-l proba însa Domnul Isus îi adreseaza o noua întrebare: ”Cunosti poruncile: sa nu preacurvesti, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu faci o marturisire mincinoasa, sa nu înseli, sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta?” “Învatatorule; nu numai ca le stiu, dar pe toate acestea le-am pazit cu grija din tineretea mea, fara sa fi calcat vreuna dintre ele”, a raspuns tânarul. Acest raspuns ne face sa credem ca acest tânar ar fi trebuit sa aiba o aureola de sfânt! Oare sa nu fi mintit niciodata? Nici sa nu fi inselat pe nimeni? Chiar sa nu fi furat nici un mar pe când era copil? Declaratia pe care tânarul a facut-o ne arata ca acesta se iubea asa de mult încât era mândru de sine, fiind încrezator ca poate reusi în orice lucru si sa-si asigure chiar si viata vesnica.

     Si astazi întâlnim oameni care pretind ca au atins perfectiunea. Ca si crestini trebuie însa sa avem  mare grija ca nu cumva sa avem o parere mai înalta despre noi decât se cuvine.

CERE AJUTORUL LUI DUMNEZEU IN ORICE MOMENT

„Vegheati, fiti tari în credinta, fiti oameni, întariti-va! Tot ce faceti sa fie facut cu dragoste!” [I Corinteni 16:13-14]

 

     Rugaciunea nu-i spre folosul lui Dumnezeu, ci spre folosul nostru. Atunci când ne rugam recunoastem de fapt ca suntem fara putere, iar Dumnezeu este sursa vietii si-a existentei noastre.

     În anul 1953 când Dwight Eisenhower a fost instalat ca presedinte al Statelor Unite, acesta a surprins întreaga natiune americana atunci când a înaltat o rugaciune catre Dumnezeu, marturisind ca pentru împlinirea noii slujiri depinde de prezenta si interventia lui Dumnezeu. Înainte de a fi ales presedinte, Eisenhower a comandat trei milioane de soldati în timpul invaziei din Normandia, contribuind decisiv la încheierea celui de-al II-lea Razboi Mondial. Când însa a fost instalat în cea mai înalta pozitie de stat, fiind recunoscut a fi omul cu cea mai mare putere din lume, Eisenhower a marturisit în fata întregii natiuni ca nu-si poate împlini acesta responsabilitate contând doar pe cunostiintele si abilitatile sale, ci are nevoie de ajutor. Atunci când a fost întrebat despre actul pe care l-a împlinit, Eisenhower a raspuns: „Dupa cunostiintele mele oamenii curajosi au fost întotdeauna si oameni ai credintei, care nu s-au rusinat sa-si recunoasca limitarile si sa apeleze la sprijinul lui Dumnezeu. Indiferent de sjujba pe care o împlineste cineva, nimeni nu poate reusi de unul singur. De aceea am considerat potrivit ca mai înaite de orice, sa cer prezenta si ajutorul Celui Prea Înalt!”

     Daca te simti atotsuficient si capabil pentru orice slujire, nu uita ca atunci când nu te încrezi în Dumnezeu, esecul bate la usa.

CREDE IN RUGACIUNE.. RUGACIUNEA SCHIMBA INIMI

„Sufletul meu înseteaza dupa Dumnezeu, dupa Dumnezeul cel viu; cand ma voi duce si ma voi arata înaintea lui Dumnezeu? Cu lacrimi ma hranesc zi si noapte cand mi se zice fara încetare: ”unde este Dumnezeul tau?” Psalmul 42:2-3]

 

      O femeie a cumparat un poster pe care erau scrise cuvintele „Rugaciunea schimba lucrurile!” Bucuroasa de acest adevar, ea a atarnat posterul într-un loc vizibil în sufragerie, dorind ca acesta sa fie motto-ul casei. Dupa cateva zile a observat însa ca posterul nu mai era în locul unde a fost asezat. Surprinsa de aceasta disparitie, femeia l-a întrebat pe sotul ei daca stie ce s-a întamplat. “Eu l-am luat, a raspuns sotul!” Si mai nedumerita, sotia l-a întrebat: “de ce ai facut asta? Nu crezi ca rugaciunea poate schimba lucrurile? Ba da, i-a raspuns sotul; si tocmai pentru ca am aceasta credinta l-am mutat, pentru ca nu-mi plac schimbarile!”

     Unii oameni s-au obisnuit asa de mult cu modul lor de viata, încât nu mai vor nici o schimbare. Acestia se opun, chiar si atunci când schimbarile sunt în interesul lor. Cauza acestei atitudini se afla însa în egoismul si comoditatea inimii lor.

     Esti multumit cu ceea ce ti se întampla? Ce crezi ca Dumnezeu asteapta sa se schimbe în viata ta? Daca doresti cu adevarat o schimbare, ar fi bine sa începi sa te rogi chiar de astazi si viata ta nu va mai fi la fel.

RUGACIUNEA ARE PUTERE

„Caci toate aceste lucruri se petrec în folosul vostru, pentru ca harul mare, capatat prin multi sa faca sa sporeasca multumirile spre slava lui Dumnezeu.” [2 Corinteni 4:15]

 

     Pastorul Bruce Larsen a povestit despre curajul credintei unei femei din biserica pe care o pastorea. Aceasta membra a bisericii sale, era o femeie plina de entuziasm si îndrazneala. Fiica si ginerele ei erau însa în pragul divortului. Problema care i-a condus la aceasta decizie era faptul ca ginerele sau nu era credincios. “Daca s-ar întoarce la Dumnezeu, atunci toate lucrurile ar lua o noua turnura”, spunea adesea sotia lui. Cunoscînd situatia din familia copiilor ei, aceasta sora s-a rugat pentru ei multa vreme. Dupa acest timp îndelungat de rugaciune, ea a venit într-o zi si a marturisit pastorului ca a primit raspunsul lui Dumnezeu pentru situatia copiilor ei. De aceea a hotarat sa trimita ginerului sau o scrisoare prin care sa-l invite la biserica împreuna cu fiica ei. Ea era sigura ca în acel serviciu divin de duminica dimineata, ginerele ei îsi va preda viata Domnului Isus. Având aceasta siguranta ea a planificat ca în serviciul de seara sa aiba loc si serviciul lui de botez. “Cand mi-a spus toate acestea, a afirmat pastorul, am încercat sa o conving ca este un plan neîntelept. Dumnezeu nu lucreaza în acest fel si nici nu poti sa-l manipulezi pe ginerele tau.” Sora Chan n-a luat însa în seama niciuna dintre aceste atentionari. A trimis scrisoarea ginerelui sau, care a venit la biserica la acel serviciu de duminica dimineata. La sfarsitul slujirii cand pastorul a facut invitatia pentru toti cei ce doresc sa-L primeasca pe Hristos, ginerele acelei surori a venit în fata si a marturisit aceasta decizie. Apoi fara sa stie de discutiile precedente, el a cerut sa fie botezat chiar în dupa-masa aceleiasi zile. Uitandu-se în ochii pastorului sora Chan a spus:” ginerele meu a venit, a raspuns invitatiei si acum doreste sa fie botezat!” Cand spunea toate acestea, în privirea ei nu se observa nici un fel de surprindere sau de ezitare. Ea s-a rugat cu credinta, a actionat cu îndrazneala si Dumnezeu i-a raspuns. Ginerele ei este acum Copilul lui Dumnezeu.

     Ce minunat este raspunsul credintei!

 

CARE E SLUJIREA TA PE ACEST PAMANT?

„Îti voi da cheile Împaratiei cerurilor, si orice vei lega pe pamânt, va fi legat în ceruri, si orice vei dezlega pe pamânt, va fi dezlegat în ceruri.” [Matei 16:19]

     Desi au trecut mai mult de 2000 de ani de la venirea Domnului Isus, în lumea în care traim, exista înca multa ura si violenta. De aceea trebuie sa fim animati de o mare pasiune pentru instaurarea Împaratiei lui Dumnezeu în zilele noastre. Cu toate ca Domnul Isus ne-a învatat sa ne rugam pentru venirea Împaratiei Sale, El asteapta ca în acelasi timp sa si facem ceva pentru a o instaura.

     Înainte de a merge la culcare, o fetita a îngenunchiat lânga patutul ei si a înaltat urmatoarea rugaciune: „Doamne Dumnezeule; daca existi cu adevarat si-mi asculti rugaciunea, Te rog sa faci un semn pentru mine si sa ma atingi pe umar!” Nici n-a terminat bine rugaciunea si fetita a si simtit o atingere pe umar. Foarte entuziasmata ca a primit un asa raspuns, aceasta si-a continuat rugaciunea spunând: „îti multumesc Doamne pentru ca existi, mi-ai ascultat rugaciunea si m-ai atins pe umar!” Când si-a deschis însa ochii, a vazut-o lânga pat pe sora ei mai mare si deodata a pierdut toata bucuria. „Tu m-ai atins pe umar?” a întrebat-o ea foarte curioasa pe sora ei. „Da !” i-a raspuns aceasta. Dar de ce ai facut-o? „Dumnezeu mi-a spus sa vin în camera ta, sa stau lânga tine si sa te sustin în rugaciune;” i-a raspuns aceasta. Aceasta întamplare ne arata ca pentru a da un raspuns la rugaciunea unei fetite ce astepta un semn al credintei, Dumnezeu a folosit-o pe sora acesteia.

     Pentru instaurarea Împaratiei Sale în mijlocul acestei lumi, Dumnezeu are nevoie si de slujirea noastra. De aceea noi ar trebui sa fim mâinile Lui, picioarele Lui si gura prin care El sa vorbeasca. În acest fel slujirea noastra sub autoritatea si calauzirea lui Dumnezeu, va face ca împaratia lumii sa ajunga Împaratia lui Dumnezeu.