IMPLINIREA RUGACIUNILOR

“Domnul sa va faca sa cresteti tot mai mult în dragoste unuii fata de altii si fata de toti, cum facem si noi însine pentru voi…” (I Tesaloniceni3:12)

 

      Într-o zi Chuck Swindol, a gasit în biblioteca sa o carte care a apartinut mamei sale. Când a început s-o citeasca, el a observat ca din loc în loc erau anumite notite pe care mama sa le-a facut ca un comentariu personal asupra temelor despre care citise. Desi mama sa murise cu mai mult de 20 de ani în urma, Chuck Swindol, a continuat sa citeasca cartea, motivat mai mult de dorinta de-a descoperi toate comentariile mamei sale. Când a ajuns la ultima fila, Swindol a observat o nota specifica ce continea mesajul: ”am terminat citirea cartii azi, 8 mai 1958.” Când a vazut aceasta declaratie, Chuck a încercat sa-si aminteasca unde se gasea el în acea vreme. Consultându-si agenda zilnica din acel an, a aflat ca pe data de 8 mai 1958, se afla pe o nava militara în serviciul Marinei Americane, ce stationa lânga o insula din Sudul Pacificului, iar pentru acea zi, avea scris în jurnalul sau: ”Domnul m-a convins astazi sa parasesc serviciul militar si sa ma predau deplin slujirii Lui!” Când a descoperit acest fapt, a înteles de ce notitele de pe marginile cartii pe care mama sa o citise, contineau atâtea rugaciuni pentru el. În acea seara când dupa douazeci de ani, a descoperit cum Dumnezeu a ascultat rugaciunile mamei sale, Chuck Swindol, a îngenunchiat înaintea lui Dumnezeu si asa cum a marturisit-o deseori s-a rugat spunând: ”Doamne Dumnezeule; îti multumesc pentru rugaciunile mamei mele, care m-au urmarit tot timpul în vremea pribegiilor din viata  mea. Acestea mi-au asigurat prezenta si ajutorul Tau, fara ca eu sa fi stiut !” În urma acestei  experiente, Chuck Swindol a marturist ca a ajuns sa împlineasca lucrarea la care a fost chemat, datorita rugaciunilor mamei, careia îi atribuie toate meritele succeselor sale.

ESTI UN OM DE INCREDERE?

“Un raspuns bun este ca un sarut pe buze.” [Proverbe 24:26]

 

      Un sondaj publicat într-un ziar din SUA, a aratat ca majoritatea celor intervievati si-au dorit ca cea mai importanta calitate a prietenului cel mai apropiat sa fie „onestitatea”! Aceasta calitate a obtinut un scor aproape dublu fata de alte calitati precum: a fi în stare sa-si împartaseasca planurile, sau a avea un anume simt al umorului. Gânditi-va cât de greu este sa ai un prieten, un copil, un parinte, un sot, sau o sotie, în care sa nu poti avea încredere. Daca as mai fi tânar si ar trebui sa aleg un partener pentru casatorie, primul lucru pe care l-as urmari la aceasta persoana ar fi integritatea. Poate el sau ea sa fie demn de încredere? Cel mai puternic argument pentru aceasta virtute, este dovedit atunci când cei doi tineri pot sa spuna nu sexului înainte de casatorie. Daca un tânar poate birui aceasta ispita, atunci el si ea pot birui oricare alta ispita care le-ar afecta viata, dovedind ca sunt oameni integri si de caracter.

     Când ne înselam parintii, prietenii, sotul sau sotia, nu numai ca-i ranim pe cei pe care-i iubim, dar Il întristam si pe Dumnezeul care ne-a creat.

CONCENTREAZA-TI ATENTIA ASUPRA LUI DUMNEZEU!

“Drept raspuns, Isus i-a zis: Inapoia Mea, Satano! Este scris: „Sa te închini Domnului Dumnezeului tau, si numai Lui sa- I slujesti.” [Luca 4:8]

     O fetita a cerut tatalui sau sa o ajute pentru a-si face temele. În acel timp însa, tatal sau era la computer unde scria o scrisoare pentru compania la care lucra, televizorul era deschis si cu volumul la maxim, iar fiii sai mai mici se certau de zor, ca sa obtina aceeasi jucarie. Pentru a raspunde fiicei sale, tatal si-a dat seama ca nu se poate concentra. De aceea a hotarât sa se opreasca din compunerea scrisorii, sa închida televizorul si sa-i linisteasca pe cei mici. Acest parinte n-a putut da un raspuns corect, decât atunci când si-a îndreptat toata atentia asupra aceleia care avea nevoie de ajutor. Ai trait si tu aceleasi situatii, nu-i asa?

     Daca este nevoie sa facem liniste atunci când trebuie sa rezolvam anumite probleme de matematica, cu cât mai mult trebuie sa cautam aceeasi atmosfera, atunci când dorim sa venim înaintea lui Dumnezeu. Diavolul încearca sa ne distraga atentia, sau sa ne bruieze sugerându-ne alte gânduri, ca în cazul lui Petru. Ne vom gasi linistea, numai atunci când vom avea curajul sa-i raspundem diavolului cu aceiasi declaratie ca Domnul Isus, spunându-i: „Înapoia mea, Satano!”

     În contextul în care te afli, te poti închina lui Dumnezeu fara sa fii deranjat? Traiesti chiar în aceste momente o partasie deplina cu Hristos, sau trebuie mai întâi sa faci ordine si liniste în jurul tau? Pentru a nu fi deranjat si pentru a te concentra  asupra unei singure probleme, merita sa depui orice jertfa!

CARE E DECIZIA TA?

“…viata a fost aratata, si noi am vazut-o, si marturisim despre ea, si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal, si care ne-a fost aratata; deci, ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa aveti partasie cu noi. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos.” [I Ioan 1:2-3]

 

     Cînd am fost în liceu, m-am simtit îndemnat sa citesc Biblia din scoarta în scoarta. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am reusit sa-mi împlinesc aceasta dorinta în trei ani de zile. Una dintre marile binecuvantari de care am beneficiat citind întreaga Biblie, a fost faptul ca am înteles planul lui Dumnezeu pentru întreaga creatie. Dorinta suprema a lui Dumnezeu asa cum o arata Biblia, este sa comunice cu noi oamenii. Înainte de caderea în pacat, Dumnezeu avea o întalnire cu omul în fiecare dimineata. Dupa ce omul a pacatuit, tot Dumnezeu a luat initiativa pentru a reface aceasta relatie rupta. Ne-a iubit asa de mult, încat a venit sa ne caute chiar aici în mijlocul lumii unde ne-am ratacit atrasi de cursele diavolului. S-a apropiat de noi prin Hristos, care a murit în locul nostru, ca sa ne deschida o usa spre partasia cu Tatal. Pentru ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului, în locul pedepsei pe care o meritam, El ne ofera iertarea si binecuvantarea de-a reintra în prezenta Sa. Acesta este planul lui Dumnezeu si pentru tine.

     N-ai vrea ca în acesta zi sa traiesti aceasta binecuvântare?

IMPARTASESTI DRAGOSTEA TA SI LA ALTII?

„Si acum, te rog, Doamne, nu ca si cum ti-as scrie o porunca noua, ci cea pe care am avut-o de la început: sa ne iubim unii pe altii! Si dragostea sta în vietuirea dupa poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie sa umblati, dupa cum ati auzit la început.” [2 Ioan 1:5-6]

 

     Dragostea este esenta vietii crestine. Asa cum Hristos si-a dat viata pentru noi; si noi trebuie sa fim gata sa ne dam viata pentru altii! Aceasta înseamna a-i iubi chiar si pe cei ce nu ne sunt simpatici si cu care nu suntem de acord. Pentru a demonstra aceasta masura de dragoste, trebuie uneori sa ne parasim zona noastra de confort si siguranta, si sa pasim prin credinta pe un teren necunoscut si plin de surprize.

       În ziua în care crestinii vor învata sa iubeasca asa cum Hristos ne-a dovedit-o, lumea nu va mai fi la fel. Apostolul Ioan se întreaba: „Cum poate cineva sa spuna ca-L iubeste pe Dumnezeu, pe care nu-L vede si nu-l poate iubi pe fratele sau aflat lânga el? Cum poate cineva sa spuna ca iubeste; si atunci când vede un frate, sau o sora aflata în nevoie, refuza sa-i ajute?” Dragostea este mai mult decât o emotie, o simtire, sau o rostire de cuvinte delicate. Dragostea înseamna a-i hrani pe cei flamânzi, a-i îmbraca pe cei goi, a-i vizita pe cei bolnavi si a-i ridica pe cei cazuti, cu pretul oricarei jertfe. Dragostea nu trebuie sa ramâna numai un substantiv frumos, ci ar trebui sa devina un verb activ. Acest mod activ de-a ne arata si a ne pune în practica dragostea, este calea primordiala prin care îl putem prezenta lumii pe Hristos.

RUGACIUNEA – SOLUTIA TUTUROR PROBLEMELOR!

„Planurile nu izbutesc când lipseste o adunare care sa chibzuiasca, dar izbutesc când sunt multi sfetnici. Omul are bucurie sa dea un raspuns cu gura lui, si ce buna este o vorba spusa la vremea potrivita!” [Proverbe 15:22-23]

 

      Dupa ce si-a lasat masina în parcarea unui mare magazin, o doamna a observat o alta masina care se îndrepta încet spre un spatiu liber din aceiasi parcare. Uitându-se cu mai mare atentie, a observat ca acea masina nu avea sofer. Panicata de ceea ce s-ar fi putut întâmpla, doamna a alergat dupa acea masina, i-a deschis portiera si a tras repede frâna de mâna. Dupa  ce a coborât din masina, foarte bucuroasa ca a facut o fapta demna de toata lauda, acea doamna a observat ca de aceiasi masina se apropia un barbat transpirat, care îsi dezbracase camasa si o înfasurase în jurul soldurilor. V-am oprit masina; i-a spus doamna soferului care mergea pe jos!  Am observat; i-a raspuns soferul. Numai ca acum trebuie s-o împing din nou spre locul gol din parcare, unde urmeaza sa chem serviciul de reparatii,  pentru ca nu stiu de ce nu mai porneste! Va puteti imagina ce-a trait doamna în acele momente? În locul sentimentelor de mândrie si multumire, ea a trait o mare rusine!

     Când reactionam impulsiv se poate sa traim si noi aceleasi sentimente, sau sa ajungem  în încercari si conflicte chiar mult mai mari, nu-i asa? Pentru ca sa nu ajungi în aceste situatii, încearca  sa depasesti emotiile de moment  si înainte de a actiona într-un anumit fel, opreste-te sa te rogi  si sa te gândesti la toate alternativele posibile. Cerându-i lui Dumnezeu întelepciune si ajutor ca sa hotarasti ceea ce este dupa voia Sa, vei primi îndrumare, pentru ca rugaciunea este calea prin care Dumnezeu ne da putere si calauzire.

CARE E PRETUL PREDARII TALE?

“Isus S-a întors, si când i-a vãzut ca merg dupa El, le-a zis: ”Ce cautati? „Ei I-au raspuns: ”Rabi (care talmacit însemneaza „Învatatorule”), unde locuiesti?” „Veniti de vedeti”, le-a zis El. S-au dus si au vazut unde locuia, si în ziua aceea au ramas la El.” [Ioan 1:38-39]

 

     Într-o zi în care Domnul Isus a observat ca doi dintre ucenicii lui Ioan îl urmaresc îndeaproape, i-a întrebat: ”Ce cautati?” Ca sa dea un rãspuns întrebarii ce le-a fost adresata, si curiozitatii din inima lor, acestia au raspuns cu o noua întrebare. ”Învatatorule am vrea sa stim unde locuiesti?” „Veniti de vedeti”, le-a raspuns Domnul! Dupa momentele petrecute cu Domnul în acea zi, cei doi ucenici au fost asa de impresionati, încât au hotarât sa-I devina ucenici.

     Tuturor celor ce doresc sa-L cunoasca mai îndeaproape, Domnul Isus adreseaza si astazi aceeasi învitatie: ”Veniti de vedeti!” Vor ajunge însa sa-L urmeze pe Domnul, numai cei ce raspund acestei chemari, cautând sa se convinga personal.

     Cu doua luni înainte ca sa fie asasinat, Dr.Martin Luter King. Jr, a vorbit în biserica sa „Eben Ezer” din Atlanta, despre momentul mortii sale. El a anticipat acel moment cu declaratia: „Chiar în aceste momente îmi întrezaresc sfârsitul vietii si ma gândesc la modul cum se vor desfasura funerariile. Daca veti fi prezenti la acea ocazie, sa nu-mi tineti o slujba lunga. Daca cineva va începe cu elogiile, asigurati-va ca nu va vorbi mult. Sa-i spuneti sa nu mentioneze ca am fost câstigatorul Premiului Nobel, pentru ca acest fapt nu-i asa de important pentru mine. Nu-i important nici ca am primit 300-400 alte premii, de la institutii si organizatii interne si internationale. De aceea la serviciul meu de înmormântare, as dori sa se poata spune, ca Martin Luther King si-a dat viata pentru a-i sluji pe altii, ca i-a iubit pe toti în aceeasi masura si a luptat pentru a reda libertatea celor înrobiti, a-i îmbraca pe cei goi, a-i hrani pe cei flamânzi si a-i vizita pe cei întemnitati. As dori apoi ca la serviciul meu de înmormântare sa se poata spune ca Martin Luther King, a trait si-a murit slujind umanitatea. Sa nu întrebati de conturile mele, pentru ca nu veti gasi nici un ban în ele. Tot ce am adunat, am împartit deja saracilor. Pentru ca nu am nici proprietati sau lucruri extravagante, pe care sa le las în urma mea, tot ceea ce doresc sa ramâna dupa trecerea mea din viata, este amintirea ca am trait o viata dedicata altora.”

     Dr.Martin Luther King.Jr, a lasat ca mostenire exemplul unei vieti traite în dedicare deplina, pentru ca aceasta a fost masura predarii lui în slujire, chiar din momentul când a fost ales ca pastor. Desi în acea vreme King, era un tânar entuziast, cu convingeri ferme, si echipat pentru a fi un bun predicator, de parintele sau spiritual, atunci când a fost atins de Duhul lui Dumnezeu, a înteles cã pentru el chemarea lui Dumnezeu este sa traiasca pentru altii. Când a raspuns acestei chemari:”Vino si vezi”, Dr.Martin Luther King, nu numai ca a devenit un urmas al Domnului, ci a facut-o printr-o dedicare deplina.

    Care este masura predarii tale?