septembrie 13, 2013

ALEGE CALEA BUNA


„Sfintii care sunt în tara, oamenii evlaviosi, sunt toata placerea mea.” [Psalmul 16:3]

     În cartea sa: ”Sfintii din mijlocul nostru”, George Gallup a prezentat mai multe interviuri pe care le-a facut cu oameni de pe tot cuprinsul Statelor Unite, pe care ceilalti îi considerau „sfinti”. Marea surpriza pe care a trait-o în timpul discutiei cu aceste persoane, a fost sa constate ca multi dintre acesti numiti „sfinti”, erau oameni obisnuiti, carora nu le facea placere sa vorbeasca despre aceasta numire. Ei straluceau mai degraba prin smerenie, având o larga  perspectiva asupra realitatii. Depasind orice bariera rasiala si sociala, acestia erau dedicati slujirii altora, hotarâti sa jertfesca chiar tot ceea ce aveau. A întâlnit însa printre ei si oameni care si-au atribuit singuri aceasta numire. Acestia erau însa plini de aroganta si interesati mai degraba de cresterea averilor personale decât de slujirea semenilor.

     Observând aceasta mare diferenta între cei ce se ascundeau sub aceiasi numire, în încheierea cartii sale, Gallup a concluzionat spunând: „ Sa nu-ti cunosti statutul vietii, pretinzând a fi mai mult decât ceea ce se cuvine, este o mare tragedie. Oamenii ajunsi în acesta stare, înseala pe altii, dar se si autoînseala. Pentru ca nimeni nu poate sa ramâna în turnul de fildes pe care si l-a construit, sub aureola falsa pe care o poarta, fara ca mai devereme sau mai târziu sa nu-i fie descoperita ipocrizia.”

     Chiar daca este de dorit a trai în asa fel încât cei din jurul nostru  sa ne considere „sfinti”, mai important decât atât, este ceea ce Dumnezeu va spune despre noi. Fiecare dintre noi cautam indicatoare care sa ne îndrume spre directia cea buna. Pentru ca în mijlocul evenimetelor prin care orbecaim sa gasim calea cea buna, ar trebui sa ne oprim pentru o clipa, asemenea acestui soldat, ca sa descoperim fata lui Hristos.

     Numai dupa ce am ajuns la cruce si-am înteles actul jertfei Fiului lui Dumnezeu, sensul vietii noastre va fi altul, mergând pe calea cea buna.

septembrie 09, 2013

PREGATESTE-TE PENTRU CAND VA VENI MANTUITORUL


“În casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi întoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi.” [Ioan 14:2-3]

 

     În anul 1914, Ernest Henry Shackleton a condus o expeditie spre Polul Sud. La un moment dat din timpul expeditiei, vremea însa s-a înrautatit brusc, iar apa a început sa înghete. Pentru ca ambarcatiunea cu care calatoreau înainta tot mai greu printre ghetari, el a lasat o parte a echipajului pe nava cu care calatoreau, lânga Insula Elefantilor si a plecat cu o sanie, sa caute ajutor. Înaintând cu greu pe gheata, dupa aproape doua zile, a ajuns la o statie pilot de pe o alta insula unde a cerut ajutor. Dupa S.O.S.-ul  transmis, o nava transoceanica s-a oferit sa se abata de la cursa pe care o parcurgea si sa-i salveze.. Nava salvatoare a înaintat spre coordonatele mentionate fara oprire. În timpul calatoriei însa echipajul era tot mai îngrijorat de conditiile vremii. Ei se temeau ca nu cumva transferul echipajului de pe nava esuata sa le ia prea mult timp si astfel ei însisi sa ramâna blocati. De aceea au planificat actiuni cu diferite scenarii, prin care transferul echipajului si al bagajelor naufragiatilor sa se faca foarte repede. Când au ajuns însa lânga nava pe care echipajul angajat în expeditie astepta, au observat ca acestia aveau toate bagajele gata si erau pregtiti sa urce imediat la bordul vasului salvator. Întrebati fiind cum de au avut toate lucrurile strânse cu grija, membrii echipajului au raspuns ca aceasta a fost instructiunea lasata ca ultim cuvânt înainte de plecare de catre conducatorul lor. Chiar daca uneori vremea arata semne de îmbunatatire, noi nu ne-am despachetat bagajele, pentru ca ne ziceam ca Shackleton, comandantul nostru, s-ar putea întoarce chiar în acele momente. Fiindca l-am asteptat sa vina, de aceea ne-am si silit sa fim totdeauna gata!

     Nici noi nu stim ce se va întâmpla în zilele care vor veni, dar îl cunoastem pe Cel ce este Stapânul viitorului. Stim ca asa cum ne-a promis, El se va întoarce pentru a ne salva din judecata si pedeapsa care are sa vina asupra acestei lumi. Dar pentru ca Domnul nostru va veni în ceasul în care nu ne asteptam, trebuie sa fim gata si s-L asteptam în orice vreme.