ianuarie 27, 2012

PUTEREA RUGACIUNII


“ … mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit.” [Iacov 5:16]



        In anul 1853, Hudson Taylor se afla in drum spre China in una din calatoriile sale misionare. Pe cand corabia naviga in dreptul unei insule din arhipeleagul Bismarck, vantul a slabit in intensitate si chiar s-a oprit, iar curentii de aer impingeau incet, dar sigur, corabia spre tarm. Sute de canibali umplusera plaja, imaginandu-si deja o mare petrecere. Agitat, capitanul l-a cautat pe tanarul Taylor, care atunci avea 21 de ani, si l-a implorat sa strige la Dumnezeu dupa ajutor. Taylor i-a raspuns: “Ma voi ruga, cu conditia sa mergeti si sa intindeti velele ca sa prinda briza.” Capitanul ezita: o sa ajunga de ras pentru echipajul sau, punandu-i pe oameni sa intinda panzele cu toate ca nu era vant.

        Taylor a ramas pe pozitie. Neavand incotro, capitanul a cedat, iar tanarul misionar s-a pus pe genunchi impreuna cu cativa credinciosi de pe corabie. Dupa putin timp, o bataie in usa ii intrerupse din rugaciune. Era capitanul, care-i anunta ca vantul a inceput sa bata cu putere.

        Iata un exemplu care trebuie sa incurajeze pe cei care se roaga. Rugaciunea facuta cu credinta si care cauta glorificarea lui Dumnezeu, va primi un raspuns afirmativ.




AMR: 0 MEDITATII

ianuarie 26, 2012

INTREBARE IMPORTANTA

“*Dar voi*, le-a zis El, *cine ziceti ca sunt?*” [Matei 16:15]



        Intrebarea din versetul de astazi, pe care Mantuitorul a pus-o ucenicilor Sai, ne este pusa si noua. Este intrebarea suprema. De raspunsul pe care il dam la aceasta intrebare atarna fericirea noastra. Cine crezi ca este Isus Christos? Un om ca toti oamenii, un filozof, unul din profeti? Daca numai atat crezi despre Isus, sa stii ca n-ai niciun folos pentru sufletul tau. Daca El nu este inca Mantuitorul tau, care te-a curatat de pacate si care acum este Adapostul, Ocrotitorul, Lumina ta, esti inca in intuneric, fara lumina si fara mantuire.

        Planta rasarita in intunericul pivnitei nu beneficiaza deloc de soarele de afara, astfel ca ii vor lipsi caldura si viata pe care le da el. De aceea este atat de palida, ofilita si lipsita de verdeata pajistilor de afara.

        Daca vrei sa te bucuri de lumina Mantuitorului, Cel care este Soarele dreptatii, iesi din “temnita” intunecoasa a pacatului si a necredintei in care traiesti. Abia atunci Il vei cunoaste pe Isus in toata maretia si puterea Lui. Atunci vei sti ce inseamna sa fii mantuit de El. Atunci, la intrebarea: “Cine ziceti ca sunt?”, vei raspunde: “Isus este Domnul si Mantuitorul vietii mele”.



Anonim 

AMR: 0 MEDITATII

ianuarie 25, 2012

“EU MERG IN IAD”

“ La moartea celui rau, ii piere nadejdea…” [Proverbe 11:7]



        Un tata cu mai multi copii alunecase in patima betiei. Necazurile, certurile si mizeria s-au facut stapane in caminul lui. In clipele cand era treaz nu mai putea suporta starea in care ajunsese. Intr-o dimineata a luat pistolul si s-a impuscat, dar nu a murit imediat. Sotia lui a chemat imediat pe pastorul unei biserici sa vina la el la spital, unde fusese internat. In cateva minute pastorul a fost acolo si a cautat sa-i vorbeasca despre mantuire, dar el se impotrivea. De la ora sapte dimineata, cand l-a apucat pe pastor de mana, n-a vrut sa-l mai lase de mana pana la ora unsprezece, cand a murit. Ingrozit, el repeta mereu: “Eu merg in iad! Eu merg in iad!” Pastorul a marturisit ca a fost ceva teribil. Omul se zvarcolea de groaza iadului, dar se impotrivea mereu sa primeasca mantuirea.

        Pentru omul care nu se intereseaza de Dumnezeu in timpul vietii, moartea inseamna sfarsitul tuturor sperantelor sale, caci toate gandurile lui se rotesc numai in jurul a ceea ce este pamantesc si trecator. Dar despre cel ce L-a primit pe Mantuitorul se poate spune: “dar cel neprihanit chiar si la moarte trage nadejde.” (Proverbe 14:32). Un astfel de om stie ca dincolo de taramul acesta incepe vesnicia, mangaierea, bucuria de a fi cu Christos.



Anonim

ianuarie 24, 2012

SI ASTA VA TRECE


"Eu as alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-as spune necazul meu." [Iov 5:8]
Se spune ca un rege a dat comanda unui giuvaiergiu sa-i faca un inel, a carui vedere sa-l inveseleasca cand e trist si sa-l intristeze cand e vesel. Daca aducea inelul in doua zile, giuvaiergiul primea o mare rasplata, iar daca nu va reusi, urma sa se sfarseasca cu el.
Sarmanul giuvaiergiu pleca trist acasa. Sotia vazandu-l asa de suparat il intreba care e motivul. Acesta ii spuse toata povestea cu comanda inelului si despre nepriceperea lui de a face asa ceva. Inteleapta femeia ii zise: "Fa-i un inel pe care sa scrii cuvintele - SI ASTA VA TRECE –
In momentele de amaraciune, regele va citi cuvintele si se va mangaia ca supararea va trece. In mijlocul unui banchet, cuvintele ii vor aminti ca bucuriile acestor lumi vor trece. Giuvaiergiul facu inelul si a fost rasplatit de rege.
Departe de noi gandul sa indemnam pe cineva sa alerge la primul giuvaiergiu sa-si comande un astfel de inel. Dar indemnam pe fiecare cititor sa alerge la Dumnezeu si la sprijinul Sau in necazuri, dureri, dar si in bucurie si belsug. Sa invatam cu totii ca toate trec: atat necazul cat si bucuria, dar DUMNEZEU RAMANE ACELASI IERI SI AZI SI IN VECI!
Rita

VIITORUL

23 IANUARIE

“ El insusi a zis: *Nicidecum n-am sa te las, cu niciun chip nu te voi parasi.* Asa ca putem zice plini de incredere:*Domnul este ajutorul meu, nu ma voi teme: ce mi-ar putea face omul?*” [Evrei 13:5-6]
Acum, la inceput de an, esti apasat, singur si te temi de viitor? Ce ne poate ajuta in astfel de situatii? Acelasi adevar care l-a ocrotit pe profetul Ieremia de deznadejde! El s-a rugat astfel: “Dar am chemat Numele Tau, Doamne, din fundul gropii.. si ai zis: *Nu te teme!* Doamne, Tu.. mi-ai rascumparat viata” (Plangerile lui Ieremia3:55-58). Acelasi gand l-a incurajat pe Iosua inainte de a intra in tara promise. Promisiunea Domnului catre el era: “Nu te voi lasa, nici nu te voi parasi.” Incurajarea pe care a primit-o Iosua a dat-o David fiului sau Solomon (1 Cronici 28:20). Versetul de astazi din Epistola catre Evrei arata clar ca aceasta asigurare a Domnului este valabila si pentru noi. Daca aplicam aceste cuvinte la viata noastra, ne vor ajuta sa biruim problemele, durerile si teama de viitor.
Anonim

ianuarie 20, 2012

IN ULTIMUL MINUT

Doresc Eu moartea pacatosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degraba ca el sa se intoarca de pe caile lui sis a traiasca?” [Ezechiel 18:23]

       

Un barbat de aproximativ 60 de ani era foarte dezamagit. Era hotarat sa-si ia viata. Dimineata la ora cinci pleca in padure. Stia exact unde se va arunca inaintea trenului. Pe neasteptate intalni un barbat mai in varsta ce se plimba cu cainele sau. De fapt, nu dorea sa vorbeasca cu nimeni. Dar pe acest domnu nu-l putea ocoli. Si astfel ajunsesera sa discute impreuna. “Ce faceti asa de dimineata in padure cu cainele?” intreba cel deznadajduit. Cel in varsta trase aer in piept si spuse: “Am fost conducator de locomotiva, iar acum sunt in pensie. In viata mea am trecut peste cinci oameni care s-au aruncat in fata trenului. Cateodata aceasta imagine imi rapeste si acum somnul, dar cate o plimbare ma ajuta sa ma linistesc.” Ne putem inchipui cu totii sfarsitul povestirii.

        Dumnezeu a venit in intampinarea acestui barbat in ultimul minut. El nu vrea ca omul sa-si ia viata. El da o cale de iesire celui ce nu mai stie incotro sa o ia. Nu te arunca inaintea trenului, ci du-te la Isus Christos. Cine isi recunoaste pacatele sale inaintea Lui, acela primeste iertare si viata vesnica.



Anonim

ianuarie 19, 2012

DOMNUL RASPUNDE LA MOMENTUL POTRIVIT (4)

“Toate căpeteniile ostilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, si tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, au înaintat, au zis prorocului Ieremia: „Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijloceste pentru noi la Domnul Dumnezeul tău, pentru toti cei ce au mai rămas, căci eram multi, dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuti cu ochii tăi. După zece zile, cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia.’’ [Ieremia 42]



“Căci vă înselati singuri, dacă m-ati trimis la Domnul Dumnezeul vostru, zicând: „Mijloceste pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul Dumnezeul nostru, si vom face!” Eu v-am spus astăzi; dar voi n-ascultati glasul Domnului Dumnezeului vostru, nici tot ce m-a însărcinat El să vă spun. De aceea să stiti că veti muri de sabie, de foamete sau de ciumă, în locul unde voiti să vă duceti să locuiti!”

Versetele 20-22  ne arata  cum Dumnezeu cunoaste mai dinainte intentia inimii noastre  si cum in dragostea Lui totusi El ne avertizeaza si doreste ca sa Il ascultam. Dumnezeu este bun si chiar daca intentia din inima noastra de multe ori este vicleana si rea, egoista si rautacioasa, Dumnezeu in mila  Lui ne trimite la nivelul constiintei si ne indruma ca sa fim cinstiti, sinceri, impaciuitori si plini de pace. De multe ori nu dorim sa ascultam de vocea Lui  si dorim sa facem cum credem noi. Dar asa cum scrie in Geneza: “Asa-i ca daca faci bine primesti bine dar daca faci rau primesti rau”, asa putem sa ne asteptam si noi la  rasplata cuvenita pentru faptele noastre.

Am nvatat de-a lungul timpului ca la Dumnezeu conteaza foarte mult fiecare intentie a inimii in fiecare lucru pe care dorim sa il facem.

Daca intentia inmii noastre atunci cand facem un lucru este fara interes ascuns, fara viclenie sau siretenie ci este pura si dezinteresata pentru a fi o binecuvantare pentru cei din jurul nostru ( dau de dragul Domnului Isus, ca sa implinesc voia Lui caci imi este drag, vorbesc ca sa construiesc, sa ridic si sa imbarbatez oameni deznadajduiti si apasati; doresc sa fiu o mare binecuvantare pentru toti cei ce ma inconjoara). Dumnezeu la astfel de intentii priveste cu multa placere.

Dar daca intentia inimii noastre atunci cand facem un lucru este ca sa obtinem foloase pentru satisfacerea noastra personala (si aici ma refer la  faima in fata oamenilor; dau ca sa primesc ceea ce ma gandesc ca o sa purimesc, dau cu un scop précis, nu ca sa fac un bine; vorbesc ca sa fiu in centrul atentiei si nu ca sa construiesc pentru imparatia lui Dumnezeu; spun lucruri neadevarate despre cineva ca sa ii defaimez imaginea, din invidie si rautate; merg la biserica ca sa il/o vad pe fata /baiatul care imi place si nu ca sa ascult Cuvantul lui Dumnezeu). In acest caz Dumnezeu nu priveste cu placere si este o scarba inaintea Lui fiecare fapta a noastra.

Atunci cand ne adancim in Cuvantul lui Dumnezeu inima noastra se deschide si lumina Domnului patrunde tot mai mult in fiinta noastra, astfel ca stim sa ne oprim atunci cand vine ispita de a face fapte pentru scop personal. Tot din Cuvantul Sfant ne vine si dorinta de a actiona dupa placul Lui Dumnezeu si primim calauzire de a face exact ceea ce Dumnezeu doreste cu o inima curate si sfanta.

Va indemn ca in orice vreme sa ne adancim in Cuvantul lui Dumnezeu de unde ne vin izvoarele vietii  sufletesti.

Daca sufletul nostru este plin de pace sfanta si bunatate, sinceritate si iubire, atunci si viata naostra va fi o viata binecuvantata si plina de bucurie.. iar aceste lucruri le putem avea doar avand o relatie personala cu Dumnezeu.



Carmen

AMR : 0 MEDITATII