iunie 25, 2015

ZGOMOTUL FATAL

„ ...stati linistiti" [Exod 14:14]

 

Un camion plin cu pietre iesi din cariera si coti in drumul national, care mergea abrupt in jos. Masina prinse viteza; cand soferul calca frana, observa cu groaza ca aceasta nu mai functiona. Trase repede frana de mana, dar nu folosi prea mult. Soferul incerca sa cupleze intr-o viteza mai mica, dar in zadar; viteza era prea mare! Dupa o usoara curba, aparu in fata lui o masina sport, care mergea incet. Distanta dintre ei se micsora tot mai mult. Pe banda opusa era circulatie intensa. Soferul incepu sa claxoneze pentru a avertiza masina sport din fata lui si pentru a o determina sa se dea la o parte. Doar cateva secunde! Trase de volan... Prea tarziu! Masinile se ciocnira si o masa mare de pietre se rostogoli ingropand sub ea doi oameni. Ambii au supravietuit, chiar daca cu multe rani ireparabile. La deliberarea in instanta, femeia a raspuns astfel la intrebarea de ce nu a reactionat la claxonul neintrerupt: „Tocmai ascultam o transmisie muzicala excelenta la radio atat de tare, incat n-am mai reactionat la nimic din jurul meu."

Omul modern trebuie sa aiba intotdeauna galagie in jurul sau. Prea putini mai pot sa suporte linistea. Atunci nu mai aud nici semnalele de avertizare ale lui Dumnezeu cu privire la judecata viitoare si la sfarsit. Urmarea va fi o prabusire in pierzarea vesnica! Cat de groaznic va fi acest lucru!

iunie 24, 2015

Meditatii

„Intelepciunea este mai de pret decat armele de razboi." [Eclesiastul 9:18]

Ori de cate ori un om isi ingaduie sa fie nelinistit, sa aiba temeri sau sa se planga de ceva, trebuie sa-si socoteasca atitudinea fie ca o negare a intelepciunii lui Dumnezeu, fie ca o marturisire a faptului ca el este necunoscator fata de voia lui Dumnezeu.

Nicio experienta de viata nu este lipsita de multe culori. Lacrimile pot prinde lumina soarelui chiar si atunci cand se combina cu diferitele culori cenusii ale unei zile ploioase.

Meditatia la Dumnezeu si cercetarea promisiunilor Sale reprezinta elemente cheie care te ajuta sa traiesti o viata de siguranta si sa fii atasat de adevar.

Tu poate nu intelegi pentru ce vrea Dumnezeu sa treci printr-o perioada dificila. Poate sa fie greu sa vezi biruinta in intuneric, dar Dumnezeu stie potentialul vietii tale, pe care il sustine, si El Se angajeaza sa duca la bun sfarsit ceea ce a inceput. Chiar daca te simti despartit de Dumnezeu printr-un zid, El vrea ca tu sa stii ca este preocupat de tine si nu te va lasa. Nu irosi durerile care vin pe calea ta!

iunie 23, 2015

UMILIREA

„Dupa ce L-au rastignit, i-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti... Apoi au sezut jos si-L pazeau." [Matei 27:35-36]

 

Alaturi de durerile corporale legate de crucificare, caracteristica cea mai ciudata a acestui mod de executie consta in aceea ca cel crucificat purta semnul celui izgonit. Victimele erau batjocorite fara mila. De obicei atarnau dezbracate. Intentionat erau expuse batjocurii si rusinii. Citim in Evrei 12:2 ca Hristos „a suferit crucea, a dispretuit rusinea".

Scriptura ne arata ca lui Hristos i s-au luat intentionat toate hainele. Da, soldatii, care il pazeau, au tras la sorti pentru hainele care ii mai ramasesera Mantuitorului. Sa ne gandim cat de mare a fost ura, impotrivirea fata de Isus in acele momente! Profetia amintita aici se gaseste in Psalmul 22:18, unde citim: „isi impart hainele Mele intre ei si trag la sorti pentru camasa Mea." Si aceasta lucrare a apartinut de la inceput planului suveran al lui Dumnezeu. Si Mantuitorul a stiut ca se va intampla asa. Dar cu toate acestea a acceptat crucea, ca tu si cu mine sa fim salvati din pacat si moarte. Sa meditam la acest adevar si sa luam „aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine" (Evrei 12:3).

 

iunie 15, 2015

AVETI UN SUFLET

„Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu." [Geneza 2:7]

„Nu va faceti griji cu privire la sufletul dumneavoastra", spune materialistul, „nu aveti niciun suflet; totul este materie." Ateul spune: „Cu moartea s-a sfarsit totul!" -„Dumnezeu e prea bun pentru a arunca pe cineva in iad", spune omul necredincios. Omul religios spune: „N-ati facut niciun omor, n-ati furat, ati facut tot ce v-a stat in putinta ca sa faceti binele. Dumnezeu va fi ingaduitor."

Dar ce spune Dumnezeu? „Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul?" in pilda despre omul bogat si despre Lazar cel sarac, in care Domnul Isus ne arata putin lucrurile de dincolo, se spune: „A murit si bogatul, si l-au ingropat. Pe cand era el in Locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicat ochii..."

Omul are deci un suflet nemuritor. Cand moare si trupul lui este asezat in mormant, sufletul lui traieste mai departe. Acest suflet va merge in pierzare, daca nu L-a primit pe Mantuitorul. A-ti pierde sufletul este o pierdere irecuperabila, caci inseamna a pierde cerul. Toate bogatiile acestei lumi, omul trebuie sa le lase in urma lui. Dar sufletul lui ramane. El trebuie sa apara in vesnicie in fata lui Dumnezeu pentru a-si primi sentinta definitiva.

 

iunie 12, 2015

RISIPA

„Ca o potarniche, care cloceste niste oua pe care nu le-a ouat ea, asa este cel ce agoniseste bogatii pe nedrept; trebuie sa le parasesca in mijlocul zilelor sale, si la urma nu este decat un nebun." [Ieremia 17:11]

Cu multi ani in urma, un tanar studia chimia in Leipzig. Murind tatal sau, ii revenira 63.000 marci germane, si la scurt timp primi inca o suma foarte mare. „Ce noroc!" spunea toata lumea plina de invidie. Dar asa cum se intampla deseori, acesti bani au dus la nenorocirea tanarului. Studentul harnic si modest de pana atunci a renuntat la studiu si a pornit in calatorii. Peste tot pe unde mergea, pasea ca un lord si savura toate placerile pe care le ofera lumea. Dupa cateva luni, mostenitorul bogat se intoarse in orasul sau ca om sarac. Prin viata sa destrabalata isi pierduse nu numai banii, ci si sanatatea si mintea. Pana la urma a fost dus intr-un ospiciu.

Nu ne aminteste aceasta povestire de fiul risipitor din Luca 1 5? Si el a plecat de acasa in lume cu o mare mostenire, pe care a solicitat-o inainte de timp, risipindu-si averea si ducand o viata destrabalata. Dar cu totul alt sfarsit a avut istoria fiului risipitor. Acesta s-a intors la tatal sau si a recunoscut pacatul sau; a gasit la tatal sau nu numai iertare, ci a fost si primit in casa tatalui.

iunie 11, 2015

SA LUAM SEAMA!

 „Cuvintele unui intelept sunt placute, dar buzele nebunului ii aduc pieirea." [Eclesiastul 10:12]

Un crestin batran ne-a povestit urmatoarele:

„Cand eram sef de echipa pe un santier, aveam un om care injura ingrozitor. Cel mai rau se comporta in ziua de luni dupa ce avea o zi intreaga de chefuri. Intr-o astfel de zi, l-am chemat in birou. Cand a intrat, mi-a spus: «Stiu ca astazi nu pot sa lucrez cum trebuie; dar asta e placerea mea sa beau» -«Eu nu vreau sa-ti vorbesc despre betie. Daca tu consideri ca in timpul liber vrei sa-ti ruinezi sanatatea, eu nu-ti pot interzice. Dar vreau sa-ti interzic sa te mai rogi in mod deschis la locul de munca» - «Dar eu nu ma rog niciodata», zise cu surprindere omul. «Totusi, eu te-am auzit toata dimineata cum ai strigat la Dumnezeu sa te bata sau sa te trasneasca. Iti este asa de urata viata, incat vrei sa se termine inainte de vreme? Eu ma voi ruga lui Dumnezeu sa te salveze din aceasta stare nenorocita.»

Omul se inrosi si se duse la locul lui de munca. Ce s-a petrecut in inima lui numai Dumnezeu stie. De atunci inainte s-a straduit sa vina treaz la lucru si nu l-am mai auzit injurand."

 

 

iunie 10, 2015

CREDINTA MANTUITOARE


„Si sa vestesc iudeilor si grecilor: pocainta fata de Dumnezeu si credinta in Domnul nostru Isus Hristos." [Faptele Apostolilor 20:21]

Cei mai multi oameni spun ca ei cred ca Isus Hristos a fost rastignit, dar in viata lor nu se observa nicio schimbare. Aceasta este o credinta intr-un fapt istoric. Cu o asemenea asa-zisa "credinta", omul traieste mai departe in pacate si ajunge in iad.

Dumnezeu spune ca Mantuitorul a murit pentru pacatele noastre. "El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti" (Isaia 53.5). Daca eu cred ca Hristos a murit din pricina pacatelor savarsite de mine, nu mai pot trai in pacat. Dimpotriva, drept recunostinta ca m-a salvat de osanda vesnica, voi cauta sa traiesc in totul pentru Mantuitorul meu. Aceasta nu este o credinta intr-un Hristos istoric, ci intr-un Hristos Mantuitor, care a devenit Loctiitorul nostru in moarte. A crede in Mantuitorul este ceva mai mult decat un consimtamant intelectual fata de unele dovezi. Credinta in Hristos il determina pe omul pacatos sa vina la El, sa se predea in bratele Sale, ca Dumnezeu sa-i ierte pacatele si sa-i innoiasca viata. Astfel, dintr-un pacatos osandit la moarte vesnica, devine un om mantuit si posesorul vietii vesnice.