iunie 05, 2010

DUMNEZEU NE BINECUVANTEAZA ADESEA PRIN INCERCARI (2)

“ Fratii mei, priviti ca o mare bucurie cand treceti prin felurite incercari, care stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza raabdare. Dar rabdarea trebuie sa-si faca desavarsita lucrarea, pentruca sa fiti desavarsiti, intregi si sa nu duceti lipsa de nimic. Daca vreunuia dintre voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mana larga si fara mustrare si ea ii va fi data. Ferice de ceice rabda ispita caci dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.” Iacov 1:2-6, 12


Nu ingradi lucrarea lui Dumnezeu pe care o face in viata ta, nu-L ingradi sa foloseasca in viata ta numai oameni simpatici si placuti tie. Niciodata nu vei putea experimenta izvorul puterii de actiune a lui Dumnezeu, pana cand nu vei incerca imposibilul. Incearca sa umblii pe apa asemenea lui Petru.
- Iesi din barca! Dintre toti ucenicii din barca, doar Petru a savurat experienta umblarii pe apa, fiindca a indraznit sa incerce.
La urma, cand Dumnezeu a terminat lucrarea cu mine acolo, m-a incurajat prin urmatorul verset: - Marcu 5;19 - Du-te acasa la ai tai si povesteste-le tot ce ti-a facut Domnul si cum a avut mila de tine.
Dumnezeu Tatal ceresc este un Dumnezeu minunat, a lucrat atat de minunat in viata mea si doresc sa-L marturisesc, folosindu-ma de aceasta oportunitate. El mi-a dat putere sa pot lucra, m-a vindecat, cand eu imi asteptam acasa sfarsitul, El m-a dus in Austria, mi-a dat putere sa lucrez, investigandu-mi toata puterea, am invatat limba germana intr-un timp relativ scurt, incat am putut sa compun rugaciuni in nemteste pentru a ne ruga impreuna cu batranii, m-a salvat dintr-o criza financiara pe care numai El o putea face si am avut parte de o experienta extraordinara cu El, pe care nu mi-am putut-o imagina niciodata.
Dumnezeu poate lucra si in vietile voastre la fel de ingenios si v-o poate chiar transforma, sa deveniti folositori in slujba Sa.
Amin.


Foris G.

iunie 04, 2010

DUMNEZEU NE BINECUVANTEAZA ADESEA PRIN INCERCARI (1)

“ Fratii mei, priviti ca o mare bucurie cand treceti prin felurite incercari, care stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza raabdare. Dar rabdarea trebuie sa-si faca desavarsita lucrarea, pentruca sa fiti desavarsiti, intregi si sa nu duceti lipsa de nimic. Daca vreunuia dintre voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mana larga si fara mustrare si ea ii va fi data. Ferice de ceice rabda ispita caci dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.” Iacov 1:2-6, 12
Prin harul lui Dumnezeu am avut ocazia sa lucrez in Austria, unde am ingrijit batrani foarte dificili, cu boli psihice si cu grave afectiuni de locomotie. Nici unul dintre ei nu putea sa umble singur. A fost o experienta noua pentru mine si foarte grea. Dumnezeu mi-a deschis aceasta oportunitate in imprejurari in care eu, de la sine nu mi-as fi ales-o niciodata. Nu mi-as fi ales aceasta alternativa pentru rezolvarea problemelor mele financiare. Tocmai eram bolnava cu tensiunea, cu inima, ma asteptam in orice moment ca Dumnezeu sa ma cheme acasa. Insa Dumnezeu a avut alt plan cu mine si a folosit criza mea financiara in care ma aflam sa ma agat de aceasta oportunitate pe care tocmai mi-a deschis-o. Fiecare zi parea o povara de nesuportat si fiecare seara hotaram ca de maine voi abandona si nu voi mai continua.
Astfel, printre altele, am ingrijit o femeie batrana care nici nu vedea, nici nu auzea bine. Aici mi s-a parut a fi fost locul cel mai greu, unde 24 din 24 de ore trebuia sa fiu activa, sa fiu atenta si abia imi ajungeau zilnic 2-3 ore de somn. Ma solicita foarte des pentru fleacuri numai ca sa ma vada langa ea si adesea striga foarte dur la mine. Ziua sedea in fata televizorului care mergea la maxim toata ziua , iar noaptea avea un radio care deasemenea mergea toata noaptea la maxim. Fiindca nu vedea si nu auzea, trebuia sa-i talmacesc emisiunile, dar intre timp trebuia sa-mi fac si treburile si mai trebuia sa si strig din toata puterea sa acopar si vocea televizorului, sa ma poata auzi. Si nu vroia sa se culce mai devreme de ora 23 . Ma obosea foarte tare, a devenit insuportabil si simteam ca nu mai pot sa continui. Dar dimineata Dumnezeu isi innoia harul asupra mea si ma intarea, iar eu continuam sa lucrez mai departe, pentru ca El nu-si terminase cu mine planul acolo. Se ingrijea de mine in mod minunat cu uneltele necesare pentru a ma calauzi mai departe prin incercarea aceea grea. In primul rand din Biblie, am primit foarte multa incurajare, aveam cu mine si o carte de cantari si brosura Cuvantul lui Dumnezeu pentru fiecare zi de Bob Gas. Folosea si oameni prin care ma mangaia - prin recunostinta lor fata de lucrul ce-l faceam. La un moment dat,intr-o seara cand mi se parea cel mai greu, am primit un indemn Divin de a lua in mana Biblia si un caiet si am inceput sa scriu si Dumnezeu imi insufla fraze, care adunate la un loc au constituit material pentru mai multe marturii, precum si cea de fata. In timpul in care scriam, aveam o pace nespusa si nu mai auzeam nici televizorul si nici pe femeie. Ma tot intreba ce fac, si eu am spus ca scriu scrisori, scrisorile erau adevarate, dar eu le adresam lui Dumnezeu.
Indemnurile pe care le-am primit si prin care D-zeu mi-a vorbit, au sunat astfel:
Iti este grea perioada prin care tocmai treci? Ti se pare ca nu mai poti indura povara acestei incercari? Te gandesti sa renunti?
Viata este plina de puncte de exit. Dar daca renunti acum la lupta, s-ar putea ca toata viata ta sa o regreti. Dumnezeu doar atunci te poate intari si te poate face invingator, daca ramai in competitie si continui lupta. Caracterul nu se poate zidi prin renuntare si refugiere, ci prin continuarea luptei. In timpul acestei lupte, Dumnezeu starneste din tine niste puteri pe care doar El o poate face si nimeni altcineva. Daca renunti la a te lupta si te refugiezi dinaintea incercarilor, il impiedici pe Dumnezeu sa te poata ajuta si sa_Si proslaveasca numele in viata ta.
Intelegi acum? Oricat de grea ti-ar fi acum incercarea, poate tocmai locul tau de munca. Dumnezeu te-a asezat acolo unde esti, cu un scop. El vrea ca tu sa inveti ceva acolo. Te invata tocmai sa manuiesti oameni dificili, sa cresti spiritual prin harul Sau si sa te pregateasca pentru o sarcina mai mare. Ii foloseste pe acesti oameni pe care tu ii socotesti dificili, pentru a te slefui, ca sa poti straluci mai tare printre pietrele Lui de coroana, fiindca El te considera pretios inaintea ochilor Sai. S-ar putea ca acea persoana care astazi pentru tine inseamna cea mai mare problema, maine tocmai ea sa te binecuvanteze.



Foris G.

iunie 03, 2010

Doamne cred!

“Caci fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui. Caci cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El este, si ca rasplateste pe cei ce-L cauta.” (Evrei 11:6)

Fascinat de viata* puternica de credinta a fratelui nostru George Müller am decis sa fac pasi de credinta mai mari: sarituri. Sa sar, si Domnul sa ma prinda :). Si m-am hotarat sa incep cu rugaciune, cu multa rugaciune si vin cu cereri mari inaintea Domnului Dumnezeul ostirilor! Cu uriasi mei, cu neamantuitii din familia mea si cu colegii mei de facultate. Cu mare dorinta de a-l vedea pe Dumnezeu la lucru. Si sa stiti ca asa a fost. Dumnezeu mi-a calauzit ochii spre acest verset din Evrei 11. Dupa ce l-am recitit de cateva ori, Duhul lui Dumnezeu mi-a descoperit ca partea a doua este aplicatia practica a primei parti: si raspundea la intrebarea: ce trebuie sa crezi ca sa fi placut lui Dumnezeu? Lucrurile astea deja faceau ceata in mintea mea.
Sa cred "ca l-am si primit (lucrurl cerut)" sau sa cred "ca El este". Duhul Sfant mi-a deschis ochii sa vad: Cine este Dumnezeu este mult mai mare decat ce face Dumnezeu. Cand vin cu probleme inaintea Domnului cerand rezolvare, de multe ori imi aduc aminte cum a lucrat Dumnezeu in trecut. Si atuncea zic repede: "Doamne cred!". Dar cand incep sa meditez la cine este Dumnezeu, nu pot sa ma grabesc sa deschid gura. Cand Il vad pe El, ma inchin, ma smeresc, cand Ii vad maretia, nu pot sa tac si incep sa Il laud. EL ESTE!! Deja problema mea, ramane pe locul doi, caci eu "umblu dupa lucrurile de sus". Si abia acuma pot sa zic "Doamne cred", stiind in Cine am crezut! Apropiindu-ma in felul acesta de Dumnezeu, Slava Lui cea mare face ca problema mea sa fie mica, si nu problema mea face ca Slava Lui sa scada!
Dumnezeu rasplateste pe cei ce-L cauta, mediteaza mai intai la ce este Dumnezeu, si apoi o sa fii deplin incredintat ca El, si rasplateste! Amin!
*"George Muller Delighted in God" de Roger Steer

Anonim

iunie 02, 2010

Dragostea lui Dumnezeu nu are limita!

” Pot sa se mute muntii, pot sa se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, si legamantul Meu de pace nu se va clatina, zice Domnul, care are mila de tine.” (Isaia 53:10).

Dragostea lui Dumnezeu este fara numar.. e atat de mare incat nu poate fi comparata cu nimic. El ne-a iubit atat de mult incat nu a tinut cont de nimic, nu a contat durerea, bataia, umilinta ci doar NOI am contat pentru El.
Cand trecem prin incercari avem tendinta de a spune: ”Unde e Dumnezeu acum? De ce ma lasa sa trec prin asa ceva? De ce se ascunde acum cand am mai mare nevoie de El? De ce nu e aici? De ce? De ce?..
In loc sa aducem aceste lucruri si intrebari inaintea lui Dumnezeu cred ca lucrul cel mai important ar fi rugaciunea si asteptarea in liniste, si atunci cu siguranta Dumnezeu nu va intarzia sa-si faca voia la momentul potrivit.
Haideti sa-L lasam pe El sa hotarasca ce e de facut in cele mai mari incercari, si sa-L lasam sa-si implinesca El voia in viata noastra asa cum spune si cantarea ”Voia Ta nu voia mea sa se faca Doamne-n viata mea”, dar de asemenea sa-L lasam sa ne fie alaturi si la bucurii.
Cred si stiu cu siguranta ca Dumnezeu e mereu langa noi daca-L acceptam in viata noastra si de asemenea El e cu noi prin cele mai grele furtuni ale vietii, si tot El e cel care ”ne tine” sa nu cadem, caci dragostea lui Dumnezeu e atat de mare incat ”pot sa se mute muntii, pot sa se clatine dealurile” dar dragostea Dumnezeului nostru ”nu se va muta” de la noi.
Deci nu uita: La fiecare incercare, Dumnezeu e langa noi mai mult ca oricand!


Ella

iunie 01, 2010

Ce inseamna Chivotul lui Dumnezeu?

''David, s-a intristat ca Dumnezeu lovise pe Uza cu o astfel de pedeapsa, rupandu-l pe loc. Si locul acesta a fost numit, pana in ziua de azi PERET-UZA (ruperea lui Uza). David, s-a temut de Domnul in ziua aceea, si a zis:''cum sa intre chivotul Domnului la mine?
N-a vrut sa aduca chivotul Domnului la el in cetatea lui David, si l-a dus in casa lui Obed-Edom din Gat. Chivotul Domnului a ramas 3 luni in casa lui Obed-Edom din Gat, si Domnul a binecuvantat pe Obed-Edom si TOATA casa lui.''


Interesant este ca David, care a experimentat de atatea ori puterea lui Dumnezeu, calauzirea lui Dumnezeu, biruinta lui Dumnezeu, se teme si renunta de a primi prezenta lui Dumnezeu in casa lui David, motivul fiind moartea, iar Obed-Edom accepta si totodata primeste prezenta lui Dumnezeu. Cum? Prin credinta.
Sunt convinsa ca si Obed-Edom a vazut cum Dumnezeu l-a ucis pe Uza si nu cred ca ii era indiferent, dar, totusi prin credinta, accepta prezenta lui Dumnezeu, asa cum am mentionat mai sus.
Daca David avea o relatie curata si sigura cu Dumnezeu, totusi de ce s-a temut? El stia ca Dumnezeul lui este Dragoste si Foc mistuitor, dar tind sa cred ca in acele momente INDOIALA a venit peste David, aducandu-i TEAMA.
De cate ori nu ni s-a intamplat si noua la fel? Stiindu-L pe Dumnezeu putere, siguranta, credinta… si, totusi indoiala venea peste noi.
Dumnezeu doreste tot mai mult sa acumulam in mintea si inima noastra Cuvantul Lui, deoarece cu acesta putem sa ne aparam, sa luptam si nu in ultimul rand sa biruim. Putem birui numai avand Dragostea lui Dumnezeu si Prezenta Lui.
Totusi, Dumnezeu ne incurajeaza in partea a 2-a acestor versete, constientizandu-ne ca avand prezenta Lui, practic avem Binecuvantare. Aceste versete, sunt o incurajare pt noi, de a-L avea pe Dumnezeu in inima si viata noastra.
Toti aceia care NU renunta la Domnul si-L doresc incontinuare in viata lor, vor fi binecuvantati atat ei cat si cei ce intra in casa lor. Ne sta inainte un Dumnezeu MARET, este singurul care CUNOASTE si STIE cu ce ne confruntam zi de zi. Daca alegem si acceptam PREZENTA Lui, atunci cu siguranta binecuvantarea Lui va curge peste noi si cei din jurul nostru. Prezenta lui Dumnezeu se vede, se simte… si David a observat ca Obed-Edom este binecuvantat de cand a PRIMIT in casa lui prezenta lui Dumnezeu. In cele din urma doreste si David acea prezenta.
Ce minunat!!!
Sunt convinsa, ca si cei din casa, familia noastra, cei din jurul nostru, vor vedea si vor simti, ca ceva este schimbat la noi... da, intr-adevar acel “ceva’’ se numeste DUMNEZEU!
Domnul sa ne ajute sa ramanem in continuare langa El, sa NU ne dezlipim de Domnul, sa NU renuntam la El, sa NU cedam asa usor la multele ispite, multele incercari, multele indoieli. Domnul le stie pe TOATE, una cate una...


Felicia P.- Timisoara

mai 31, 2010

RUGACIUNEA ASCULTATA (2)

“..orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea.” (Marcu 11:24)

DA si ASTEAPTA nu sunt singurele raspunsuri ale lui Dumnezeu la rugaciunile noastre. Daca ar fi asa am sti ca tot ceea ce am cerut urmeaza sa primim, dar aceasta idee nu isi gaseste suportul in Scriptura.
Obisnuiam si eu sa deschid Biblia pentru a primi raspuns din partea lui Dumnezeu pentru o anumita problema. Se spune ca un tanar facea la fel si, intr-o zi a deschis Biblia si versetul care i-a cazut inaintea ochilor zicea: “Iuda s-a spanzurat”. A inchis degraba putin socat “cu siguranta asta nu era pentru mine” si-a zis in sinea lui si a mai incercat odata. Cel de-al doilea text zicea: “Du-te de fa si tu la fel!”.. O ilustratie destul de comica dar, oare de cate ori nu facem si noi la fel?
Cand venim inaintea Lui cu o cerere trebuie sa fim pregatiti si pentru NU! Bineinteles ca firea pamanteasca impreuna cu Satan sunt pregatiti si ne soptesc idei de genul: “Dumnezeu nu te aude”, “nu poate” sau “nu vrea sa te ajute pentruca nu te iubeste!” Chiar asa sa fie?
Trebuie sa recunoastem ca avem vederea (spirituala) foarte limitata si atunci cand cerem ceva suntem convinsi 100% ca acela este un lucru foarte important si bun pentru noi. Daca ar veni la tine copilul tau si ti-ar cere un cutit cu care sa se joace pentru ca lui i se pare o jucarie interesanta oare i l-ai da? El insista pentru ca a vazut la televizor un iluzionist care folosea un astfel de obiect si nu a patit nimic. Daca tu ca parinte nu ii dai acel cutit inseamna oare ca nu il iubesti? Daca el il considera un lucru bun si inofensiv oare chiar asa este?Suntem indemnati in Scriptura sa nu fim copii, sa crestem in credinta si sa constientizam ca atunci cand Dumnezeu raspunde NU, El are pregatit ceva mai bun pentru noi, iar acest raspuns Il da pentru ca ne iubeste, “dar eu stiu ca El raspunde cand ma rog!”