MARELE SCOP

“Este bine sa fii plin de ravna totdeauna pentru bine..” (Galateni 4:18)

            Tanarul Robert Chapman trecea intr-o seara pe langa o capela. Un batran l-a invitat sa intre. El a acceptat si cateva zile mai tarziu s-a decis sa-L urmeze pe Mantuitorul. Aceasta hotarare l-a facut sa-si piarda multi prieteni si a provocat dezaprobarea rudelor sale. Tanarul insa nu s-a dat inapoi de la decizia sa. Scripturile au devenit din ce in ce mai mult placerea sa.

        Mai tarziu, tanarul a simtit ca Dumnezeu il cheama la slujirea Cuvantului. Unele persoane ii spuneau ca nu va deveni niciodata predicator, insa el raspundea mereu: “marele meu scop va fi de a trai in apropierea lui Christos.” Chapman a trait mereu in dependenta directa de Domnul si Mantuitorul sau pentru satisfacerea nevoilor sale zilnice. Traind modest, el daruia altora surplusul sau. Chapman a calatorit in multe tari. Vizitele sale in Spania au calauzit pe multi slujitori ai lui Dumnezeu, ca sa continue in aceasta tara o lucrare de evanghelizare, care a adus multa roada. Ravna sa pentru lucrarea de vestire a Evangheliei a influentat pe multi credinciosi.

        Sa meditam la astfel de exemple si sa invatam ca marele scop al vietii crestine este de a-L urma pe Christos.

UNICA SURSA

“..Ei au ascultat de Cuvantul Domnului..” (1 Imparati 12:24)

            In anul 1812, tarul Alexandru I a incurajat stabilirea Societatii biblice in Rusia. Citirea Bibliei a avut rezultate uimitoare. Multi oameni, care s-au intors de la ignoranta si pacat la Mantuitorul, au devenit ucenici zelosi si consacrati Celui care Si-a dat viata la Golgota si exemple pentru societate.

        Tarul a istorisit ca pana la varsta de 40 de ani nu vazuse niciodata o Biblie. Ajuns in posesia unui exemplar al Sfintei Scripturi, tarul a citit-o cu nesat, caci a descoperit in ea expresia tuturor lucrurilor care il tulburau, ca si cand ei insusi ar fi facut descrierea lor. Tarul a primit incredintarea ca Biblia este unica sursa de cunoastere a Mantuitorului si a mantuirii Sale. Aceasta experienta a inimii l-a facut dispus sa accepte sugestiile de raspandire a Bibliei. Rezultatele incalculabile aduse Rusiei prin raspandirea Bibliei le cunoaste in totalitate numai Dumnezeu.

        Citirea scripturilor pentru populatia Rusa din vremea aceea a fost o revelatie extraordinare si generatoare de putere. Ei s-au intors de la slujirea idolilor la Dumnezeul cel viu si adevarat, s-au pocait de faptele lor, L-au primit pe Mantuitorul in inimile lor si au dat ascultare Cuvantului Domnului ca unica sursa de cunoastere a vointei lui Dumnezeu.

DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU

“Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut.” (Ioan 1:18)

            In scrierile lui Ioan, Domnul Isus este numit ca singurul Fiu al Tatalui. Aceasta expresie inseamna “unic, de neasemuit”. Acesta este Domnul nostru Isus Christos. Nu exista altul ca El.

        “Dragostea lui Dumnezeu fata de noi s-a aratat prin faptul ca Dumnezeu a trimis in lume pe singurul Sau Fiu, ca noi sa traim prin El.” Fiul vesnic al lui Dumnezeu a devenit Om pentru noi! Chiar daca nu putem intelege acest lucru, putem sa ne inchinam inaintea Lui.

        “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica”. Pe acest singur Fiu – Fiul Sau iubit – Dumnezeu L-a dat  ca om pe acest pamant si la cruce si in moarte, ca oamenii pacatosi sa poata fi mantuiti. El a dat ce avea cel mai mare, cel mai maret si cel mai indragit.

        Ca oameni credinciosi trebuie sa stim: singurul Fiu, care este in sanul Tatalui, ne face cunoscut pe Tatal. Cum putem noi, copiii lui Dumnezeu sa-L cunoastem pe Tatal, pe care nimeni nu-L poate vedea? Este posibil doar prin Fiul, care a devenit Om. El este Singurul, care ne-a descoperit pe Tatal. Domnul Isus a spus: “Cine M-a vazut, pe Mine, L-a vazut pe Tatal”.

        Sa ne plecam in adorare inaintea acestui fiu al Tatalui!