mai 01, 2010

De ce îngăduie Dumnezeu foc și apă în viața copiilor Săi?

"Daca vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; si raurile nu te vor ineca; daca vei merge prin foc, nu te va arde si flacara nu te va aprinde" (Isaia 43:2)


Ce minunat ar fi daca am avea promisiunile lui Dumnezeu din versetul de mai sus fara sa trecem vreodata prin foc sau apa! Sa Il avem pe Domnul in fiecare zi, sa mergem la biserica, intotdeauna fericiti, binecuvantati si fara vreo umbra care sa ne ameninte viata, caci doar suntem copiii lui Dumnezeu. El insa are, de cele mai multe ori, o alta perspectiva asupra contextului in care ne binecuvinteaza.
Tatal Ceresc ingaduie incercari, momente foarte grele in viata noastra pentru ca ne vrea dependenti de El! Atunci cand ai ajuns in punctul in care uman, nimeni nu mai poate face nimic pentru tine poti vedea mai deslusit atotputernicia Lui! De ce oare a ingaduit Dumnezeu ca un tanar sfant ca Iosif, sa fie dispretuit de fratii sai, vandut si in cele din urma inchis? Pentru ca din inchisoare la conducerea Egiptului numai Dumnezeu te poate propulsa! A fost el binecuvantat? A fost valabil chiar si pentru Iosif versetul de sus? Si inca cum!!
Asadar, oricine ai fi, daca Domnul te trece azi prin foc sau apa este pentru ca sa intelegi in cel mai personal mod cu putinta ca din groapa pana in varful muntelui exista o singura Cale. Multumeste-I si pentru incercare si vezi-L pe El in mijlocul ei, caci te binecuvinteaza!

Anonim

aprilie 30, 2010

Unde lucreaza Dumnezeu, omul nu trebuie sa intervina

“Nu te teme caci Eu sunt cu tine, nu te uita cu ingrijorare caci Eu sunt Dumnezeul tau, Eu te intaresc, tot Eu iti vin in ajutor, Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.” Isaia 41:10

Ma numesc Simona Petran, am 23 ani si in urma cu 3 ani Dumnezeu a lucrat intr-un mod minunat in viata mea. Intr-o zi de Mai in anul 2007, venind de la facultate impreuna cu fratele meu, pe drum inspre casa am avut un accident de masina, din cauza griblurii de pe sosea masina noastra a derapat si un tir care venea din fata a intrat in masina noastra pe partea dreapta unde stateam eu.
In urma impactului am intrat in coma si am fost dusa de urgenta la spital.Din cauza ca starea mea era foarte grava am fost dusa la cel mai apropiat spital. Acolo, medicii dupa ce m-au consultat si in urma investigatiilor au constat ca sunt in coma de gradul 1/2 si ca asupra creierului meu s-a produs o hemoragie, iar calvicula imi este rupta.
S-au apropiat de parintii mei si le-au dat trista veste: ca nu am nici o sansa de supravietuire. Parintii mei auzind asta au vrut sa ma transfere la un alt spital, intr-un alt oras. Medicii s-au opus total spunand ca in urma calatoriei pana la un alt spital, intr-un alt oras, hemoragia mea s-ar mari si sangele ar inunda tot creierul. Apoi le-au explicat parintiilor mei ca oriunde as fi dusa, in orice alt oras al acestei lumi, nimeni, nici un doctor nu ar putea face nimic pentru mine, deoarece hemoragia era pe creierul central (chiar in mijlocul creierului) unde din punct de vedere omenesc este imposibil ca o mana omeneasca sa patrunda. Iar cuvintele medicului au fost: ”singurul care poate sa intervina acolo este Dumnezeu, asteptam sa vedem ce v-a face El”.
Timp de 5 zile cat am fost in coma, fratii si suroriile care veneau in vizita faceau in fiecare zi un lant de rugaciune in curtea spitalului, iar Dumnezeu nu a intarziat sa intervina. El a ascultat rugaciunile a sute de bisericii care s-au rugat pentru mine.
El este un Dumnezeu Mare, care merita toata lauda noastra.
Hemoragia s-a oprit si dupa 5 zile am iesit din coma. Duminica in care fratii si suroriile din biserica noastra erau in post si rugaciune pentru mine, am iesit din coma. Parintii si fratii erau foarte bucurosi sa vada cum Dumnezeu asculta rugaciunile si nu intarzie sa raspunda.
Medicul, deasemenea a fost foarte surprins sa vada cum lucreaza Dumnezeu, pentru ca el ca medic stia ca din punct de vedere omenesc este imposibil. I-a chemat pe parintii mei si cu o mare bucurie le-a spus: ”Slavit sa fie Dumnezeu pentru modul minunat in care a lucrat cu fata dumneavoastra”.
Pe perioada in care am stat in spital, medicii imi faceau tomografe sa vada cum raspunde hematomul (care era de 6 cm), la tratament, iar la fiecare tomograf pe care mi-l faceau, hematomul era tot mai mic. In penultima zi inainte sa merg acasa, medicii mi-au facut ultimul tomograf. Toata lumea era nerabdatoare sa vada rezultatul ultimului tomograf.
Cand a venit rezultatul tomografului, medicului i-a chemat din nou pe parintii mei si cu bucuria unui om care Il vede pe Dumnezeu la lucru, le spune: ”intradevar fiica dumneavoastra este in mainile Lui Dumnezeu, El a lucrat in mod minunat cu fiica dumneavoastra, hematomul de pe creier s-a absorbit complet, creierul ei are aspectul unui creier normal”.
Toata lumea a ramas uimita de modul in care Dumnezeu lucreaza,chiar si cei necredinciosi Il slaveau pe Dumnezeu pentru aceasta.
Iar acolo unde lucreaza Dumnezeu, omul nu trebuie sa intervina. Asa cum scrie si in Eclesiastul 3:14 “am ajuns la cunostinta ca tot ce face Dumnezeu dainuieste in veci, si la ceeace face El nu mai este nimic de adaugat si nimic de scazut, si ca Dumnezeu face asa ca lumea sa se teama de El”. Slavit sa fie EL!
Ii multumesc Domnului pentru vindecarea completa pe care mi-a dat-o, fara sa fi ramas cu vreo urmare din urma accidentului. Cu ajutorul Domnului am putut sa termin cu bine facultatea pe care o incepusem inainte de accident fara sa fi intrerupt niciun an universitar. Am putut sa imi reiau din nou activitatile pe care le aveam in cadrul Bisericii, impreuna cu copii bisericii si cu ajutorul Lui am putut sa dau examen pentru carnetul de soferi.
Ca veset de incurajare va las vesetul din Isaia 41:10 pe care l-am primit din partea Domnului la inceputul anului 2007, fara sa stiu ce se v-a intampla in anul respectiv, doar punandu-mi toata increderea in Dumnezeu.
“NU TE TEME CACI EU SUNT CU TINE, NU TE UITA CU INGRIJORARE CACI EU SUNT DUMNEZEUL TAU, EU TE INTARESC, TOT EU ITI VIN IN AJUTOR, EU TE SPRIJINESC CU DREAPTA MEA BIRUITOARE.” ISAIA 41:10

Simona Petran

Aceasta a fost prima marturie/meditatie selectata din multimea de emailuri primite. Fiecare e-mail trimis este arhivat si va fi publicat.
Dumnezeu sa te cerceteze si sa te foloseasca in mantuirea altora!

aprilie 29, 2010

Un nou început

“din pietre întregi să zideşti altarul Domnului, Dumnezeului tău.” Deuteronom 27:6

De multe ori in Scriptura gasim referire la zidirea unui altar, unei case s.a. Fiecare dintre noi incerca in viata sa zideasca. Incepem prin a zidi o educatie, apoi o familie, relatii si in final o casa. Poate nu intotdeauna respectam aceasta ordine exacta dar ne luptam in fiecare zi sa mai adaugam cate o caramida la lucrarea inceputa. Haide sa vedem ce are Cuvantul lui Dumnezeu sa ne spuna in aceasta privinta.
Pe paginile Sfintei Scripturi gasim instructiuni diverse, de la cum sa cladim o arca, pana la un altar, un cort, o casa… si chiar un camin. Cu siguranta Biblia nu ne da aceste detalii pentru ca in zilele noastre sa incepem sa reconstruim arca lui Noe (care un grup de cercetatori evanghelici chinezi si turci a anuntat in urma cu doar cateva zile ca a gasit-o in pe Muntele Ararat), Cortul Intalnirii sau Templul din Ierusalim. Nicidecum! “Din pietre INTREGI sa zidesti…” (Deuteronom 27:6) Dumnezeu este Cel care nu accepta scurtaturile sau compromisurile de niciun fel. Fie ca este vorba de educatia ta, de pozitia sociala, de familie, de slujba pe care o ai, Dumnezeu iti cere sa treci peste impulsul de a “ciopli” pietrele care urmeaza a fi folosite la constructie.
Se spune ca era odata un om care isi purta crucea zi dupa zi pe drumul vietii. Intr-o zi decide sa scurteze crucea sa pentru a-i fi putin mai usor de purtat. La sfarsitul vietii, ajuns la portile Imparatiei vede o prapastie mare care il desparte de intrarea in cetate, si nicio cale de trecere. Ceilalti tovarasi de drum, ajungandu-l din urma, indoiti sub crucile lor grele, folosesc crucea lor pe post de punte si ajung in bucuria vesnica. Batranul nostru incearca si el dar crucea lui scurtata “se duce-n abis”. Morala acestei poezii, scrisa de Costache Ioanid (
http://www.viatavesnica.ro/vezi-poezii/costache-ioanid/1044/nu-taia-din-cruce), este "Din crucea credintei nimic sa nu tai!...”
Oare de cate ori in viata ai incercat sa tai din cruce, sau sa zidesti din daramaturi? Sa iti contstruiesti o educatie cu bani sau note furate, sa iti intemeiezi relatii sau chiar familia peste un cimitir de minciuni? Te vezi scurtand din cruce si aducand inaintea lui Dumnezeu doar ramasitele din viata ta? Timpul ramas, banii ramasi, sanatatea ramasa sau anii ramasi? Fa din ziua de astazi un nou inceput, si invata ca Dumnezeu nu accepta jumatati de masura; viata ta poate fi intreaga in mana Lui, sau deloc. Alegerea iti apartine!

Lucrarea incepe cu tine !

Pentru ca Dumnezeu ne-a vorbit prin voi, am decis ca incepand de astazi sa schimbam formatul acestui blog si sa aducem un suflu nou prin implicarea fiecaruia. Este momentul sa aplicam ceea ce am invatat in decursul anilor. Deoarece fiecare trebuie sa aiba un timp personal cu Dumnezeu, primeste provocarea de a scrie gandurile prin care El ti-a vorbit si trimite-le pe cuvantul@eml.cc pentru ca in acest fel marturia ta sa ajute la zidirea celorlalti. Haideti sa facem din acest blog o comunitate a oamenilor care Il cauta cu adevarat pe Dumnezeu si care se ajuta unul pe altul pe drumul catre Tara promisa.
Toate gandurile trimise va rugam sa fie in formatul: Titlu, verset, continut; sa nu fie copiate din nicio alta sursa si de aproximativ 2-3 paragrafe lungime. In incheierea fiecarui mesaj se va afla obligatoriu urmatorul text: ”Subsemnatul (Numele si prenumele) declar pe proprie raspundere ca detin drepturile de reproducere a textului de mai sus, si cedez aceste drepturi in favoarea www.cuvdumnezeu.blogspot.com si cuvantul@eml.cc fara vre-o pretentie materiala.” Daca textul nu va fi semnat in nume personal (cu numele sau adresa de email) se va trece din oficiu “Anonim”. Meditatiile postate si trimise fara nicio semnatura vor fi doar cele scrise personal de noi.
E-mail-urile dumneavoastra vor fi corectate, arhivate si postate (respectiv trimise prin e-mail) cate unul pe zi, respectand modelul cu care am fost deja obisnuiti.
Voi da un exemplu prin niste ganduri proprii, dupa care asteptam pe e-mail contributia dumneavoastra din experientele avute cu Domnul.
Fie ca El sa faca din noi niste unelte prin care sa Isi duca, Cuvantul pana la marginile Pamantului!