RASPUNSUL INTELEPTULUI

“Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare.” [Proverbe 12:18]

        Intr-o istorioara Indiana se spune ca doi oameni s-au dus la un om intelept si au cerut voie sa-i vorbeasca. Inteleptul i-a primit, dar, spre surprinderea sa, cei doi au inceput sa-l critice. Cuvintele lor erau adevarate insulte: ticalosule, ucigasule, nebunule etc. Dupa un timp, cei doi au obosit sa vorbeasca si s-a asternut tacerea. Atunci, inteleptul le-a zis: “Credeam ca ati venit sa-mi dati ceva. Toata lumea care vine la mine imi aduce cate ceva. De obicei, eu primesc darurile lor, dar darurile voastre nu-mi plac. Va rog sa le pastrati, caci sunt ale voastre. Eu nu am ce sa fac cu astfel de cuvinte. Luati-le inapoi!”

        Vanatorii de greseli se strapung singuri. Cei care stropesc mereu cu noroi nu se pot delecta in ocupatia lor fara a nu se murdari ei insisi cu noroiul vorbelor rele in sufletul lor. In nechibzuinta lor, ei gandesc ca se pot consola sfasiindu-i pe altii prin vorbiri de rau. Eforturile lor de a-i rani pe altii s-ar putea sa reuseasca, dar totdeauna vor sfarsi prin a-si face rau lor. Care este calea de indreptare? Mantuitorul ne poate da la fiecare o gandire noua, un comportament care sa nu produca amaraciune altora. Pentru aceasta trebuie sa-L acceptam pe Mantuitorul ca fiind unicul nostru Invatator.

URA INSPAIMANTATOARE

“Dregatorul a zis: <> Ei au inceput sa strige si mai tare: <>.” [Matei 27:23]

        Acest tablou ne infatiseaza o imagine ingrozitoare a inimii omului. Ura inspaimantatoare, impotrivirea fara margini le-a impins pe capeteniile poporului sa induplece multimea sa ceara eliberarea unui criminal, iar pe Isus sa-L rastigneasca. Nu au putut spune nici un rau despre Mantuitor, si cu toate acestea cereau moartea Lui. Vrajmasul omenirii – diavolul – urla prin acei oameni prin care ii manevra cu usurinta. Era evident ca setea de sange a multimii putea fi potolita numai daca Isus va fi omorat. Pe oameni nu-i interesa ca din punctul de vedere al Legii nu puteau sa-i aduca nicio acuzare lui Isus. Ei nu se sinchiseau de adevar sau de dreptate. Ei doreau crucuficarea.

        Cu toate ca multi din popor urmau orbeste pe membrii Sinedriului, erau fara indoiala altii care urau pe Isus din aceleasi motive pe care le au astazi oamenii: invatatura Mantuitorului ii punea fata in fata cu stilul lor pacatos de viata. Cerintele Domnului erau prea aspre pentru ei. Adevarul pe care Christos il vestea era prea stramt pentru gusturile lor. In realitate era vorba despre ceea ce Biblia exprima in modl urmator: “Oamenii au iubit mai mult intunericul decat lumina, pentru ca faptele lor erau rele.” Iata un moment potrivit in care putem sa ne verificam ce iubim mai mult: intunericul sau lumina adevarului!

MANDRIA

“…Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar da har celor smeriti.” [Iacov 4:6] 

        Mandria este indumnezeirea eului omului. Cel mandru are o parere inalta despre sine. El isi atribuie dreptul la cinstea care apartine lui Dumnezeu si numai Lui. Aceasta a fost pacatul lui Nebucadnetar, pacat care l-a coborat la nivelul animalelor. Valetul celui din urma imparat al Germaniei spunea despre stapanul sau: “Dorea sa fie centrul oricarei problem. Cu ocazia unui botez, ar fi vrut sa fie in locul copilasului; cu ocazia unei casatorii, in locul miresei si cu prilejul unei inmormantari, in locul defunctului.

        Mandria este caracterizata prin spiritual de independent fata de Dumnezeu. Acesta a fost pacatul lui Adam. Ada,m si sotia sa, in loc sa fie dependent de Dumnezeu, au dorit sa fie ca El. Astfel, cel dintai om a dus intreaga omenire la pierzare. Mandria nu sufera sentimentul de a fi indatorata nici fata de oameni. Mandria este o nesocotire a altora: “dumnezeule, iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni… sau chiar ca vamesul acesta” – iata vorbirea multor semeni. Mandria ii trece pe ceilalti muritori pe cel din urma loc. Cel mandru se foloseste de aproapele sau ca de o panza, pe care sa-si proiecteze propria sa imagine, propria sa personalitate. Mandria este marele obstacol al oamenilor, ca sa vina la Mantuitorul sufletelor.