ianuarie 28, 2011

Avram a adus înapoi toate bogătiile; a luat înapoi si pe fratele său Lot, cu averile lui, precum si pe femei, si norodul. [Geneza 14:16]


Citim despre Lot că, desi a ales să trăiască într-o tară prosperă, după o vreme, în locul acela a început "războiul" între mai multi împărati si lui nu i-a mai fost bine. Asa că Lot a trăit multă frământare, zarvă, groază, moarte, nesupunere, a văzut cum un împărat se ridica împotriva altui împărat, si până la urmă a fost si el "evacuat" cu tot ce avea... Mă gandesc la Lot, ce-o fi simtit în inima lui? ... si cred că, în acea teroare a războiului, a regretat alegerea: de a locui în acea tară.
Da, sa învătam de la Lot, fiindcă ni se poate întâmpla si nouă... să ne dorim să rămânem într-un loc, pentru că este multă binecuvântare acolo si chiar dacă Dumnezeu ar vrea să ne scoată de acolo, trecându-ne prin diverse situații, totusi să nu vrem, si mai târziu să regretăm... alegerea facută...
Avram a auzit despre necazul lui Lot, nu-l uitase, nu-i purta ranchiună, nu a zis: "lasă că asa îi trebuie...!" ci Avram a alergat să-l scape, să-l aducă înapoi si să salveze tot ce Lot pierduse... Asta trebuie să facem si noi pentru fratii nostri, să nu zicem că "e drept" ce li se întâmplă, fiindcă ei "au căutat" necazul, neascultând de Dumnezeu, ci să alergăm la Domnul Isus pentru ei si să-L rugăm să le aducă înapoi tot ce le-a furat satan: pacea, sănătatea, familia, serviciul, fericirea... dorind binele tuturor.



Cristina



AMR: 1 MEDITATII



ianuarie 27, 2011

CINSTESTE PE TATAL TAU SI PE MAMA TA

"Căci Dumnezeu a zis: "Cinsteste pe tatăl tău si pe mama ta;" si: "Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negresit cu moartea." [Matei 15:4]

Mult timp n-am înteles exact gravitatea acestui text, însă, cu timpul, mi-am dat seama de fiecare greseală, pe care o fac copiii... nemultumiti de părintii lor, vorbind de defectele părintilor lor, în stânga si-n dreapta... dar uită că fericirea lor va depinde de felul în care ei îsi vor cinsti părintii si de măsura ascultării lor... fată de ei.
Ma gândesc la Ham, fiul cel mai tânăr al lui Noe, care l-a vorbit de rău pe tatăl lui la fratii săi, descoperindu-i păcatul... si observăm că judecata a căzut peste Canaan, fiul lui Ham, desi Canaan era nevinovat (Genesa 9), aşa că nu este de glumă cu ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu.
Canaan - reprezinta duhul lumii si stim că de atunci încoace, toti luptăm împotriva lui... dar dacă si noi vom vorbi împotriva părintilor nostri, spunând că ei nu ne pot întelege, că au rămas "în urmă" cu vremurile... si de aceea nici nu le pot pricepe ... si nu vom asculta de ei, vom fi sub acelas blestem ca si "Canaan"... iar Dumnezeu se va război cu noi... potrivit Cuvântului Său. De aceea: cinsteste pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să fii fericit!



Cristina





AMR: 1 MEDITATII

ianuarie 26, 2011

FERICIREA

"Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! " [Matei 5:8]

Există oare vreun om care să nu caute fericirea?... Toti oamenii aleargă după fericire, si, cu cât o caută mai mult... cu atât parcă fericirea se îndepărtează de ei... De ce? Pentru că adevărata fericire este Domnul Isus... iar dacă omul l-a găsit pe Isus Hristos, Cel care este Fericirea, si îl aduce în inima lui, atunci chiar este fericit!
Este scris că fericiti sunt cei care sunt fii si fiice de Dumnezeu, care doresc să trăiască curat, asemănându-se tot mai mult cu Tatăl Ceresc, renuntând astfel la tot ce oferă lumea si i-ar face să semene cu ea. Fericiti sunt cei ce rabdă nedreptatea si nu se mai luptă ca ei să aibă ultimul cuvânt, învătând ca... mai bine să sufere paguba, de dragul mărturiei crestine... decât să fie vorbit de rău Numele Domnului Isus.
Ferice de cei ce dau gust vietii celor de lângă ei, de cei care sunt lumină în lume si luminează întunericul multora din jurul lor, întunericul celor ce zac în păcat, iar dacă sunt batjocoriti pentru Adevăr, ei nu se îndreptătesc, nu vorbesc urât, nu acuză ... ci rabdă în tăcere, fără să judece, asteptând ca Dumnezeu să intervină pentru ei.
Aceasta este cu adevărat fericirea, dar cine nu trăieste asa, nu este fiu de Dumnezeu si, degeaba s-ar numi crestin... dacă faptele lui nu ar întrece faptele celor ce trăiesc în întuneric, iar Împărătia Cerurilor este la fel de departe de el... ca si de ei.
Domnul Isus ne cere o viată radicală, pusă deoparte, ferită de faptele lumesti, o viată fără compromis, fără jumătăti de adevăr, o viată de integritate ... si astfel vom ajunge să fim fericiti, tinta fiindu-ne: desăvârsirea... după cum si Tatăl nostru este Desăvârsit ... aceasta însemnând Fericirea!


Cristina


AMR: 1 MEDITATII

ianuarie 25, 2011

FAMILIA BOGATĂ DIN BISERICA NOASTRĂ

“Iubiti-vă unii pe altii cu o dragoste frătească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia.” [Romani 12:10]

Poate că unii dintre voi ati mai auzit această povestioară întro versiune diferită. Eu am mai auzit-o, si nu stiam cât de adevărată este, dar am găsit relatarea ei originală într-un articol din revista "Sămanta Adevărului" din octombrie 2010.
Pe mine personal m-a impresionat foarte mult si as vrea să vă faceti putin timp pentru a o citi. Dumnezeu să ne cerceteze si să pună în noi o inimă darnică!

FAMILIA BOGATĂ DIN BISERICA NOASTRĂ (Eddie Ogan)
“Niciodată nu voi uita Pastele din anul 1946. Aveam 14 ani, sora mea mai mică, Ocy avea 12, iar sora cea mai mare Darlene, 16. Locuiam acasă cu mama si noi, cele patru, stiam cum e să trăiesti în lipsuri. Tatăl meu murise cu 5 ani în urmă, lăsând-o pe mama să crească 7 copii scolari fără niciun ban. Până în 1946 surorile mele mai mari s-au căsătorit, iar fratii mei au plecat de acasă.
Cu o lună înainte de ziua de Paste, pastorul bisericii noastre a anuntat că se va face o colectă specială de Paste pentru a ajuta o familie săracă. El a cerut tuturor să economisească si să dea cu mărinimie.
Când am ajuns acasă, am început să vorbim ce putem face. Am decis să cumpărăm 23 kg de cartofi si am mâncat din ei timp de o lună. Aceasta ne-a permis să economisim 20$ din banii care erau pentru legume, pentru a avea la colectă.
Apoi, ne-am gandit că, dacă tinem luminile stinse cât mai mult timp posibil, am economisi bani din factura de la curent pentru acea lună. Darlene a muncit la curătenie în casă si în curte la cât mai multi aveau nevoie si amândouă am lucrat ca îngrijitoare de copii pentru cât mai multă lume. Pentru 15 centi, am putut cumpăra suficiente servete de bumbac pentru a face 3 suporturi pentru ulcioare în valoare de 1$. Am adunat 20$ din vânzarea suporturilor pentru ulcioare.
Săptămâna aceea a fost una din cele mai frumoase din viata noastră. Am numărat banii în fiecare zi să vedem câti bani am strâns. Noaptea, obisnuiam să stăm pe întuneric si să vorbim despre cât de bucuroasă va fi familia săracă să primească banii pe care biserica urma să îi ofere. În biserică aveam în jur de 80 de oameni, asa că ne-am gândit că, indiferent câti bani am avea să oferim, colecta va fi sigur de 20 de ori mai mare. La urma urmei, pastorul a amintit tuturor, în fiecare duminică, să pună deoparte pentru colecta de binefacere.
În ziua dinaintea Pastelui, eu si Ocy am mers la aprozar si i-am cerut patronului să ne dea 3 bancnote de 20$ si una de 10$ în schimbul măruntisului strâns.
În acea noapte am fost asa de entuziasmati încât cu greu am putut adormi. Nu ne păsa că nu vom avea haine noi pentru Paste; aveam 70$ de oferit pentru colectă. Asteptam cu nerăbdare să mergem la biserică!
În acea dimineată de duminică ploua. Nu aveam umbrelă si biserica era la aproape 2 km depărtare de casă, însă nu ne păsa cum urma să ajungem acolo. Darlene avea carton în pantofii ei pentru a astupa găurile. Acesta s-a rupt si ea s-a udat la picioare. Însă eram bucurosi în timp ce stăteam în biserică. I-am auzit pe unii tineri vorbind despre fetele Smith că purtau aceleasi rochii învechite. M-am uitat la ei si la hainele lor noi, însă m-am simtit bogată.
Când colecta s-a strâns, noi stăteam pe al doilea rând din fată.
Mama a dat bancnota de 10$, iar noi, fiecare din fete am pus câte o bancnotă de 20$. De obicei când ne întorceam de la biserică, cântam tot drumul. La prânz mama ne-a făcut o surpriză. Cumpărase un cofraj de ouă si am servit ouă cu cartofi prăjiti!
Mai târziu, în acea după amiază, pastorul ne-a făcut o vizită cu masina. Mama s-a dus la usă, a vorbit cu el putin si apoi s-a întors cu un plic în mână. Am întrebat ce este, însă nu ne-a spus un cuvânt. A deschis plicul si a scos un teanc de bani. Erau 3 bancnote de 20$, una de 10$ si alte 17 de 1$. Mama a pus banii înapoi în plic. Am amutit, ne-am asezat si am rămas cu ochii în podea. Întro clipă ne-am simtit milionari, apoi săraci lipiti pământului.
Noi, copiii, avusesem o viată fericită si ne părea rău pentru oricine care nu avea o mamă si un tată si o casă plină de frati si surori si unde nu veneau alti copii în vizită mai tot timpul. Credeam că e plăcut să împarti tacâmul cu cineva si să te asiguri că aveam toti furculita sau lingura, cum se întâmpla în acea seară. Aveam 2 cutite pe care le dădeam de la unul la altul la oricine avea nevoie. Ştiam că nu aveam multe lucruri pe care altii le aveau, dar nu m-am gândit niciodată că eram săraci. În acea zi de Paste am aflat că eram! Pastorul ne adusese banii strânsi pentru familia săracă, asa că trebuia să fim săraci!
Nu-mi plăcea să fiu săracă. M-am uitat la rochia mea si la pantofii mei uzati si m-am simtit asa de rusinată, încât nu am vrut să mă duc din nou la bierică. Cred că toată lumea a aflat că eram săraci! M-am gândit la scoală!
Eram în clasa a IX-a si eram prima din clasa mea, din cei peste 100 de elevi. Mă întrebam dacă ceilalti de la scoală stiau că suntem săraci. M-am decis că as putea să renunt la scoală pentru că oricum am terminat clasa a VIII-a. Legea pe atunci cerea 8 clase obligatorii.
Am rămas în liniste pentru mult timp. Apoi s-a făcut noaptea si ne-am dus la culcare. Toată săptămâna aceea, noi, fetele, am mers la scoală, am venit acasă si niciuna dintre noi nu a vorbit mult. În cele din urmă, duminica, mama ne-a întrebat ce vrem să facem cu banii. Ce fac oamenii săraci cu banii? Nu stiam. Până atunci n-am stiut niciodată că suntem săraci.
N-am vrut să mergem la biserică duminica, dar mama ne-a spus că trebuie. Cu toate că era o zi însorită, n-am vorbit pe drum. Mama a început să cânte, dar nimeni nu i s-a alăturat, iar după o strofă s-a oprit.
La biserică venise un vorbitor misionar. Vorbise despre credinciosii din Africa care construiesc clădiri din chirpici, însă au nevoie de bani pentru a cumpăra acoperisul. El a spus că 100$ ar fi suficient pentru a plăti acoperisul unei biserici. Pastorul a spus: "N-am putea face un sacrificiu pentru a-i ajuta pe acesti oameni săraci?"
Ne-am uitat una la alta si am zâmbit pentru prima oară în acea săptămână. Mama a băgat mâna în posetă si a scos plicul. L-a dat Darlenei, Darlene mie, iar eu l-am dat lui Ocy. Ocy l-a pus în colectă.
Când s-au numărat banii din colectă, pastroul a anuntat că s-au strâns ceva mai mult de 100$. Misionarul a fost bucuros. Nu s-a asteptat să primească o asa de mare sumă de bani de la bisericuta noastră. A spus:
"Trebuie că aveti niste oameni bogati în biserică!"
Dintro dată am înteles! Noi am dat 87$ din cei "ceva mai mult de 100$". Noi eram familia bogată din biserică! Nu asa a spus misionarul? Din acea zi încoace, nu am mai fost niciodată săracă.
ÎNTOTDEAUNA ÎMI AMINTEAM CÂT DE BOGATĂ SUNT PENTRU CĂ ÎL AM PE ISUS!”



Anonim



AMR: 2 MEDITATII





ianuarie 24, 2011

AGAR, ROABA SAREI

"Agar, roaba Sarei, de unde vii, si unde te duci?" Ea a răspuns: "Fug de stăpâna mea Sara." Îngerul Domnului i-a zis: "Întoarce-te la stăpâna ta, si supune-te sub mâna ei." [Genesa 16:8]

Când un om (femeie sau bărbat) va decide ceva fără Dumnezeu, va avea doar de suferit... ca si Sara, care s-a gândit că prin Agar... Dumnezeu îsi va împlini promisiunea, crezând că aceea era soluTia "potrivită"... si de atunci încoace toată omenirea a avut de suferit, fiindcă între musulmani si evrei nu a mai fost pace.
Agar nu a vrut să ia în seamă nici un sfat, nici-o mustrare, nimic nu i-a convenit, se mânia si se enerva repede... si, din cauza încăpătânării ei, Agar a plecat pe acest drum periculos, al pustiei, împreună cu fiul ei.
Da, la nervi faci orice, spui orice, si chiar dacă stii că este periculos si gresit drumul pe care ai pornit... fiindcă duce la moarte, totusi continui să mergi pe el... din cauza încăpătânării tale...
Domnul Isus s-a apropiat de Agar si i-a spus: „Agar, roaba Sarei.”... considerând-o tot roaba Sarei, chiar dacă ea plecase de la Sara. Dar tu... ce vei zice când Domnul Isus îti va spune că esti tot sotia primului bărbat? Care este directia vietii tale acum? Ce cale ai ales si pe ce cale ai urmat? Care este scopul trăirii tale pe pământ?...
Îngerul Domnului a întors-o pe Agar la stăpâna ei, spunându-i: „Supune-te si smereste-te sub mâna ei.” ... Cuvinte scurte... dar amare ca fierea... să spui unui om mândru să se smerească si să se supună… este foarte complicat! ... pentru că firea cu greu acceptă smerirea!
Asa că, dacă simti răzbunarea în inima ta, atunci supune-te, smereste-te, aminteste-ti de unde ai căzut si de acolo să te întorci. Poate vei găsi oameni care să-ti dea dreptate... în alergarea ta, când esti încăpătânat, sau care te vor încuraja să te razbuni si să continui să mergi pe drumul gresit, pe care tocmai ai pornit, dar tu du-te înapoi, întoarce-te si apleacă-te sub Mâna lui Dumnezeu, si El te va binecuvânta.
Agar asa a făcut, s-a întors si îngerul Domnului i-a spus: „Voi înmulti foarte mult sământa ta si ea nu va putea fi numărată, Dumnezeu a văzut suferinta si mâhnirea ta” ... da, si asa s-a si întâmplat!
Fie ca din povestea de viată a Agarei, Domnul Dumnezeu să ne vorbească la fiecare si să ne pocăim de îndărătnicie si încăpătânare, fiindcă altfel vom avea doar de suferit.



Cristina



AMR: 1 MEDITATII





ianuarie 23, 2011

DUMNEZEU NU SE LASA BATJOCORIT!

"Adevărat, adevărat, vă spun că, orice veti cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da” [Ioan 16:23]

Citind acest verset, mi-am dat seama că multi crestini cred că au la dispozitie Numele Domnului Isus, ca să ceară tot ce-si doresc ei… si că, dacă îl vor folosi, vor si primi… indiferent de felul cum îsi trăiesc viata, ca si cum spunând: "În Numele lui Isus" ar fi o formula magică, si asa ar fi ascultati, iar "pestisorul auriu", va veni repede si le va îndeplinii toate dorintele… aducându-le totul pe tavă…
Oare… asa să fie?... Nicidecum! Expresia: „În Numele Meu!” este o împuternicire ce ni se dă, si arată că suntem trimisii lui Dumnezeu, că suntem ambasadorii Lui pe pământ, de aceea tot ce trebuie să facem este să apărăm interesele Cerului, mai mult decât orice si să ne îndeplinim cu sârguintă misiunea: de a duce mesajul Domnului Isus si celor de lângă noi.
Asa că: nu putem trăi în păcat si să avem asteptări ca Dumnezeul Cel Sfânt să ne treacă păcatul cu vederea si să ne dea tot ceea ce-I vom cere, pentru că asa e scris... fiindcă noi suntem „persoanele împuternicite să reprezentăm interesele lui Dumnezeu si Cuvântul Său în lumea aceasta, actionând în Numele Domnului Isus” .
Dar cine ar putea să creadă pe un astfel de „ambasador”… care se foloseste de „Numele Domnului Isus” pentru a i se împlini dorintele lui, pentru a se lăuda pe sine însusi, pentru a-si etala talentele, pentru ca oamenii să-i facă „plecăciuni prin piete”, pentru a fi „remarcat” de cei din jur … iar viata lui ar fi o pricină de poticnire pentru multi… ?
Cine credeti că ar avea de „suferit” ? Da, Dumnezeu! … Fiindcă oamenii care nu-L cunosc, s-ar întreba: cum de a permis El unui astfel de om să se folosească de Numele Sfânt, de Numele Domnului Isus? De aceea, Dumnezeu nu se lasă batjocorit…
Cu sigurantă Dumnezeu va da orice omului care ar merge chiar si la moarte pentru El … si dacă vom apăra Adevărul, asa cum l-a aparat si Ioan Botezătorul… cu pretul vietii , atunci putem cere orice... si vom primi!



Cristina



AMR: 2 MEDITATII