august 22, 2014

“POT SA MA INCRED”

“Taci inaintea Domnului si nadajduieste in El..” [Psalm 37:7]

        Intr-o imprejurare, cand cunoscutul misionar englez Hudson Taylor era bolnav, a spus: “Nu pot sa citesc, nu sunt in stare sa ma rog, dar pot sa fac un lucru: sa ma incred in Dumnezeu.” De cate ori crestinii aflati pe patul de boala sunt tulburati ca nu pot nici sa citeasca, nici sa se roage!

        Dumnezeu nu ne cere niciodata ceea ce nu putem face. El cunoaste durerea care uneori ne ia si puterea de a gandi. “Caci El (Dumnezeu) stie din ce suntem facuti; isi aduce aminte ca suntem tarana” (Psalm 103:14). Dumnezeu este Parintele indurarilor, ai mileio nesfarsite si al oricarei mangaieri. Ceea ce asteapta Dumnezeu de la rascumparatii Sai este ca ei sa accepte aceasta slabiciune, aceasta incapacitate – chiar daca deseori nu inteleg de ce – ca pe ceva ingaduit de El sis a se daruiasca in intregime purtarii Sale de grija.

        O pace adanca umple inima care se sprijina pe duiosia Tatalui din ceruri; atunci agitatia si ingrijorarea se potolesc. Sa ne bizuim pe Tatal Ceresc, sa ne lasam invaluiti de dragostea nepatrunsa a Aceluia care stie totul si a carui prezenta lumineaza calea vietii. El a spus: “Nicidecum n-am sa te las, cu nici un chip nu te voi parasi: (Evrei 13:5).

august 21, 2014

VORBIREA

“Despre ce vorbeati unul cu altul pe drum?” [Marcu 9:33]

        Cei mai multi oameni doresc sa le vorbeasca altora. Sunt putini care pot asculta cu atentie si sa se straduiasca sa-l inteleaga pe celalalt. Ascultarea celuilalt inseamna respectful ce i-l dai.

        Cuvintele au o putere incredibila. Ele pot rani sau vindeca. Rareori, tacerea face rau, insa vorbirea multa este de multe ori o urgie, mai ales cand este o flecareala.

        Nimic nu ne tradeaza mai usor ceea ce suntem ca vorbirea noastra. Gandurile ni le putem ascunde, faptle sunt savarsite adesea sub imboldul imprejurarilor in care ne aflam, dar cuvintele, fie ca suntem tacuti din fire, fie ca suntem deschisi la inima, ne tradeaza usor. In spatele unei fapte putem sta ascunsi mai mult timp decat in spatele unui cuvant; pentru ca suntem nevoiti sa-l intrebuintam, el da pe fata interiorul nostru.

        Cuvintele potrani. Ele sunt caracterizate ca sageti, sulite si sabii. Daca aceste instrumente sunt manuite gresit, ele pot taia sau chiar ucide.

august 20, 2014

DE DRAGUL TAU, DE DRAGUL MEU.. EL A MURIT!

“Atunci Isus a fost dus de Duhul in pustie, ca sa fie ispitit de diavolul.” [Matei 4;1]

        In opozitie cu noi, Domnul Isus a fost si este curat, sfant si fara pacat. El nu putea sa fie ispitit de pacat. De aceea diavolul a incercat sa-L atace din afara. Dar n-a gasit nici un punct care sa-L duca pe Domnul la pacat. “Vine stapanitorul lumii acesteia. El n-are nimic in Mine.”

        Cand Domnul Si-a inceput slujba pe acest pamant, diavolul a venit cu viclenie, pentru a-L indeparta pe Domnul de pe calea dependentei de Dumnezeu. Dar dupa 40 de zile de incercare, citim: “Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pana la o vreme.”

        La scurt timp inainte de incheierea caii Sale pe acest pamant, cand El vorbea despre suferintele care-i stateau inainte si despre moarte, unicul Sau Petru L-a mustrat cu cuvintele: “Sa te fereasca Dumnezeu, Doamne! Sa nu Ti se intample asa ceva.” Domnul a trebuit sa-i raspunda: “Inapoia Mea, satano!” El l-a recunoscut pe Acela care statea in spatele lui Petru. Mantuitorul Si-a urmat calea Sa. Cand era in lupta grea in Ghetsimani si vedea greutatea mortii pe cruce, El S-a rugat lui Dumnezeu, Tatal Sau: ”Faca-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiesti Tu!”

        Domnul a fost gata sa fie facut pacat pentru noi sis a mearga la moarte. Ca Om ascultator, El a luat paharul suferintelor din mana Tatalui, pentru a-l goli pe Golgota. Dusmanul nu l-a putut retine. Isus Christos S-a dovedit a fi Biruitorul.

august 19, 2014

MARTURISIREA UNUI PREOT (3)

“… lumea cu intelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu in intelepciunea lui Dumnezeu...” [1 Corinteni 1:21]

        “Ce s-a intamplat mai departe? Am devenit un preot renumit, insa in interiorul meu nu aveam pace, caci nu eram sigur de mantuirea mea. Aveam impresia ca Dumnezeu este departe de mine, si totusi El era foarte aproape.

        Intr-o zi mi-a venit gandul: “Tu ai Evanghelia, citeste-o si vei primi lumina.” Pe genunchi si cu mainile tremurande am deschis Biblia. Ochii mi-au cazut pe versetul: “ Voi ati fost cumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor.” Prin aceste cuvinte a venit lumina lui Dumnezeu in viata mea si pentru prima data am vazut marea taina a mantuirii. Mi-am zis: “Isus m-a cumparat. Atunci El m-a si mantuit. Eu nu voi fi mantuit prin faptul ca merg la Maria. Eu nu voi fi mantuit prin purgatoriu, spovedanii sau exercitii de cainta. Eu sunt mantuit numai prin Isus Christos.

        Cand duminica dimineata oamenii au venit la biserica, nu le-am predicat despre Maria sau despre sfinti, ci tuturor celor prezenti in marea biserica le-am prezentat Darul lui Dumnezeu: Isus Christos si iertarea pacatelor, viata vesnica numai prin credinta in Isus Mantuitorul.”

august 18, 2014

MARTURISIREA UNUI PREOT (2)


“..Cuvantul Meu ..nu se intoarce la Mine fara rod, ci va face voia Mea si va implini planurile Mele.” [Isaia 55:11]

        Pe parcursul serii, o voce imi zicea: <> M-am rugat. A doua zi dimineata m-am dus la episcopal meu si l-am rugat sa-mi permita sa ii pun intrebari.

-              Domnule episcop, cine a murit pe cruce pentru dumneavoastra si pentru mine?

-              Isus Christos, a raspuns episcopal.

-              Si cine Si-a varsat sangele pentru vina dumneavoastra si a mea, Maria sau Isus?

-              Isus Christos.

-              Cat timp a trait Maria pe pamant, a venit vreun pacatos la ea ca sa fie mantuit?

-              Nu.

-              Au venit pacatosi la Isus ca sa fie mantuiti?

-              Da, au venit multi.

-              A respins Isus pe pacatosi?

-              Niciodata.

-              Stiti dumneavoastra ca Isus le-a spus pacatosilor: mergeti la Maria si ea va va mantua.

-              Nu.

-              Va aduceti aminte ca Isus le-a spus pacatosilor: “Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna”?

-              Da, El a spus aceste cuvinte.

-              Si-a retras El vreodata aceste cuvinte?

-              Nu

-              Isus si Maria sunt acum in cer. Domnule episcop, puteti dumenavoastra sa-mi aratati din Scriptura ca Isus Si-a pierdut dorinta si puterea Sa de a salva pe pacatosi si a dat-o Mariei?

-              Nu.

-              Atunci de ce invitam pe sarmanii pacatosi sa vina la Maria, daca ea, asa cum ati marturisit dumneavoastra, nu are puterea, harul, dragostea si compasiunea fata de pacatosi asa cum le are Isus?

Sarmanul episcop nu a mai putut sa-mi raspunda. “Caci Imparatia lui Dumneazeu nu sta in vorbe, ci in putere” (1 Corinteni 4:20). Eu insumi nu eram convertit, caci erau inca multe legaturi care ma tineau strans legat de religie.

<< continuare >>