martie 26, 2014

INIMI IMPIETRITE

“Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu.” (Romani 14:12)

            La inceputul perioadei naziste, un credincios a trebuit sa discute cu un ofiter. A mers cu oarecare teama la el, stiut fiind faptul ca cei credinciosi nu erau bine vazuti de regimul nazist. Spre marea lui mirare, in loc sa-ll dea afara pe credincios, ofiterul l-a ascultat prietenos. Cand au terminat conversatia, credinciosul i-a spus: “Va multumesc pentru bunavointa. Vreau sa va fac cadou mesajul Bibliei: “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” Ofiterul l-a privit o clipa pe credincios, apoi i-a spus: “Nu e nevoie sa-mi spuneti mai mult. Parintii mei sunt credinciosi si m-au invatat aceste lucruri din copilarie. Dar..”

        Pe o coala de hartie a tras linie si a spus: “Vedeti domnule, eu stiu toate acestea. Dar ca sa le am, trebuie sa trec o linie ca aceea care am tras-o pe hartie. Sunt foarte aproape; ar trebui sa fac pasulhotarator peste linie.” Apoi a adaugat putin jenat: “Dar pozitia mea sociala nu-mi permite acest lucru.”

Acel om a murit de mult. Pozitia sa sociala nu-l va salva in vesnicie. El a inteles ca trebuie sa faca pasul hotarator, dar nu a avut curaj. Tu ai acest curaj?