Domnul Isus Christosa fost
din vesnicie bogat, slavitsi inaltat, dar “s-a facut sarac pentru voi”. Sfantul
bogat nu poate avea partasie adavarata cu fratii lui saraci, daca nu isi da
averea ca sa le implineasca nevoile. Aceeasi regula se aplica si Capului, si
madularelor trupului lui Christos. Domnul nostru nu ar fi putut avea partasie
cu noi, daca nu si-ar fi impartit averea Sa si nu ar fi devenit sarac ca sa ne
faca pe noi bogati. Daca ramanea pe Tronul Sau slavit, si noi continuam sa
traim in ruinele caderii fara sa primim mantuirea Lui, partasia ar fi fost
imposibila de ambele parti. Pozitia noastra dupa cadere, fara legamantul de
har, ar fi oprit omul cazut de la comunicarea cu Dumnezeu, asa cum Belial nu se
poate intelege cu Christos. De aceea, pentru ca partasia sa fie posibila, era
necesar ca Ruda cea bogata sa-si dea averea rudelor sarace, ca Mantuitorul
neprihanitsa dea desavarsirea Sa fratilor Lui pacatosi, si ca noi, saraci si
vinovati, sa primim din plinatatea Lui “har dupa har” (Ioan 1:16). Astfel,
daruind si primind, Cel ales putea cobori din inaltimi, si cel sarac putea urca
din adancuri, ca sa se imbratiseze unul pe altul in adevarata partasie. Saracia
trebuia imbogatita prin Cel care are bogatii infinite, inainte de a stade vorba
si vina trebuia sa se piarda in neprihanire, pentru ca sufletul sa poata umbla
in partasie cu puritatea. Isus trebuia sa-si imbrace poporul in hainele Sale,
ca sa-i poata primi in palatul slavei Sale. Trebuia sa-i spele in sangele Sau,
ca sa nu se manjeasca imbratisandu-i.
Credinciosule,
aceasta este iubirea! De dragul tau, Domnul Isus “s-a facut sarac”, pentru ca
sa te poata inalta in partasie cu El.
Postări
