noiembrie 08, 2011

DOI CATE DOI (2)

După aceea Domnul a mai rânduit alti saptezeci de ucenici, si i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetătile si în toate locurile, pe unde avea să treacă El.”  [Luca 10:1]



Sunt multi oameni care ne pot influenta viata: fie în rău, fie în bine, însă Domnul Isus ne învată să trăim având milă de cei „căzuti între tâlhari” stiind că mila de oameni va birui judecata de oameni.

Poate că necazurile prin care trece un om ne-ar putea face să gândim ca Dumnezeu îl pedepseste pentru faptele lui, însă Domnul Isus nu ne-a chemat să judecam pe nimeni, ci să ne uităm cu compasiune la cei ce se lasă amăgiti de satan, dorind să-i ajutăm să scape de demonii care îi jefuiesc de tot ce au mai bun in ei.

Asadar, unitatea aduce armonie, liniste, întelegere si pace între oameni, iar dacă aceasta nu este starea noastră de inimă, atunci degeaba ne-am folosi de cuvântul „pace”. Pacea este ca si armonia dintre instrumentele unei orchestre, nu cântă fiecare instrument asa cum doreste, ci fiecare instrument tine cont de celălalt, se ajută unul pe altul, astfel încât melodia să iasă corect.

Când saluti pe cineva spunându-i pace, transmiti acelei persoane, înaintea martorilor văzuti si înaintea lui Dumnezeu care stie totul, că între tine si ea este o deplină armonie, este unitate, că nu există nici un gând ascuns sau vreun sentiment de amărăciune pe care să-l ai fată de persoana aceea, că nici un cuvânt rău n-ai rostit împotriva ei, dar nici n-ai acceptat vreun cuvânt de clevetire din partea altora despre ea, de fapt a saluta cu pace, înseamnă a-i spune celuilalt: noi doi suntem una!

A saluta cu pace si a ti se răspunde cu pace înseamnă de fapt a declara înaintea lui Dumnezeu: eu cu tine suntem într-un gând, un duh si o simtire, fiind împreună de partea Domnului Isus si trăim în sfintenie, iar Domnul Isus care stie totul, ne poate trimite doi câte doi, să lucrăm împreună în ogorul Lui.



Cristina