“Caci noi cei vii,
todeauna suntem dati la moarte din pricina lui Isus, pentru ca si viata lui
Isus sa se arate în trupul nostru muritor”. [2 Corinteni 4:11]
Un om care urma sa
plece într-o calatorie, a chemat pe trei dintre slujitorii lui si le-a
încredintat fiecaruia cate o suma de bani.
Celui dintai i-a dat
5 sacose cu galbeni. Celuilalt i-a dat 2 sacose cu galbeni, iar celui de-al
treilea i-a dat numai o sacosa cu galbeni! Cred ca stiti continuarea povestirii
asa cum este prezentata în Scriptura: Slujitorul ce-a primit 5 sacose cu
galbeni, a folosit banii; i-a investit si a realizat profit. Cand a venit stapanul,
castigase deja alte 5 sacose cu galbeni. Si slujitorul ce-a primit doua sacose
a mai castigat alte doua! Dar slijitorul ce primise numai o sacosa; a ascuns-o
în pamant! Cand s-a întors stapanul, nu castigase nimic în plus; avea numai
banii pe care îi primise!
Vazandu-l stapanul
s-a maniat. De ce? Pentru ca acel slujitor a pastrat numai pentu el ceea ce
primise! Binecuvantarile nu ne sunt oferite pentru a le îngropa, ci pentru a le
imparti (investi).
Anonim