„Sa nu-ti faci
chip cioplit, nici vre-o înfatisare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau
jos pe pamânt sau în apele mai de jos de cât pamântul.” [Exod 20:4]
Profesorul Howard Hendricks a povestit ca
a avut odata privilegiul sa stea la masa cu unul dintre cei mai bogati oameni
din Boston. Familia acestuia avea o descendenta nobila, iar el mostenisera o
mare avere de la înaintasii sai. În timpul discutiilor, profesorul Howard l-a
întrebat pe marele bogatas: cum de-a fost posibil sa creasca în mijlocul unei
familii cu asa de mari resurse materiale, fara ca sa fie afectat de materialism?
La întrebarea profesorului, bogatasul a raspuns ca pe când era numai un copil,
parintii lui l-au învatat ca tot ceea ce au poate deveni idol, sau unealta. De
aceea, din acea zi el a ales ca banii sa nu-l robeasca, devenind idol, ci sa
ramâna numai o resursa pe care s-o poata folosi la nevoie.
Ceea ce face diferenta este modul cum
privim banii si locul pe care ei îl ocupa în viata noastra. Ei pot fi idolul
caruia ne închinam, sau unealta prin care ne întretinem. Domnul care ne
subjuga, sau robul care ne slujeste. Scopul sau mijlocul vietii.
Când a fost întrebat ce parere are despre
bani, industriasul Armand Hammer a raspuns: „banii sunt prima, ultima si
singura mea dragoste!” Pentru toti cei ce au aceiasi atitudine fata de bani,
viata ajunge însa sa fie un iad.
Pentru ca viata sa ne fie un colt de rai,
trebuie sa întelegem ca Dumnezeu este proprietarul tuturor lucrurilor, iar
banii sunt o binecuvântare doar atunci când ramân instrumentul si nu devin
simfonia vietii!
Postări
