Imediat ce salvarea il lua pe colegul sau, Tudor urca in
masina sa si se duse la spital. Acolo afla ca starea colegului sau era foarte
grava. Avea nevoie neaparata de o transfuzie de sange. De urgenta, Tudor se
oferi sa doneze sange. Spre miezul noptii, colegul lui Tudor incepu sa-si
revina. Acum Tudor pleca linistit acasa.
A doua zi dupa accident, maistrul il chema pe Tudor in birou.
Inchise usa si-i spuse ca vrea sa-l intrebe unele lucruri, pe care nu vrea sa
le auda si altii.
-
Am aflat de
accidentul colegului tau. Stiu toate amanuntele de la cei care au fost la fata locul,
dar si de la cadrele medicale. Am o intrebare fara raspuns: Cum a fost posibil
ca tu sa faci atata bine colegului tau, care te-a batjocorit, te-a reclamat de
atatea ori la mine? Si eu merg la biserica cateodata, dar asa ceva nu as putea
face, mai ales unor dusmani.
- Domnul maistru, aceasta este lucrarea credintei,
lucrarea Mantuitorului in inimile celor ce-L urmeaza. Mantuitorul ne invata sa
iubim si sa respectam si pe vrajmasii nostri, sa rasplatim raul cu bine.
Maistrul ramase uimit de
ceea ce poate sa faca Mantuitorul in inimile rascumparatilor Sai.