“Strig ziua, Dumnezeule, si nu-mi
raspunzi; strig si noaptea, si tot n-am odihna.” [Psalm 22:2]
Psalmii
22, 23 si 24 vorbesc despre Domnul Isus. Psalmul 22 vorbeste despre suferintele
mari ale Mantuitorului nostru, cand atarna pe cruce. In cele trei ore de intuneric
a trebuit sa fie parasit chiar de Dumnezeul cel sfant. Citind acest psalm
privim in urma si vedem ce s-a intamplat acum 2000 si ceva de ani. Domnul Isus
a trebuit sa spuna de pe cruce: “Dar Eu sunt vierme, nu om.” Asa a simtit
Mantuitorul nostru ceea ce i-au facut acei oameni.
In contrast cu aceasta, Psalmul 23
vorbeste despre ceea ce este Domnul Isus in prezent pentru noi. Ca Pastor plin
de grija, El Se ingrijeste de fiecare oaie. El conduce turma Sa cu mare
dragoste si rabdare. El o paste pe pasuni verzi si o duce la ape de odihna. Nu putem
spune impreuna cu psalmistul: “Nu voi duce lipsa de nimic.. caci Tu esti cu
mine”?
Psalmul
24 arata spre viitor. Se apropie timpul cand Domnul Isus va reveni in slava si
va fi recunoscut si onorat in public. Fiecare genunchi se va pleca inaintea Lui
si orice limba va trebui sa-L onoreze ca Domn. Atunci se va putea spune: “Al
Domnului este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiesc.”
(Psalm 24:1)
Postări
