decembrie 11, 2014

STRIDIA

“Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortii, iata-Te si acolo.. mana Ta ma va calauzi si dreapta Ta ma va apuca.” [Psalm 139:8, 10]

 

Un scafandru pastra valva unei stridii, care ii salvase viata, dar nu pentru timp, ci pentru vesnicie. In timp ce se deplasa pe fundul marii, observa o stridie care tinea in valva ei o bucata de hartie. Curios, scoase hartia din valva si o apropie de ochelarii castii sale de scafandru, pentru a o citi. Ceea ce citi era vechea si totusi vesnic noua veste despre dragostea salvatoare a Mantuitorului Isus Christos, despre venirea Sa pe acest pamant, nu penru a i se sluji, “ci ca El sa slujeasca si sa-Si dea viata ca rascumparare pentru multi”. Dumnezeu a permis ca o bucata dintr-un pliant sa ajunga pana pe fundul marii si apoi sa se prinda de o stridie, pentru a-i trimite lui o asemenea veste. Scafandrul a fost coplesit de aceasta dragoste a Mantuitorului, a recunoscut inaintea lui Dumnezeu vinovatia sa si a gasit iertare si pace, fiind sigur ca sangele lui Isus Christos curateste toate pacatele.

Astfel merge Dumnezeu, in dragostea Sa, dupa oamenii pierduti. El spune: “Voi cauta pe cea pierduta, voi aduce inapoi pe cea ratacita..” (Ezechiel 34:16). Dragostea cautatoare a lui Dumnezeu este inca dispusa sa-ti ierte pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele.”