“Sa nu pangariti deci tara in care veti merge sa locuiti, si in mijlocul careia voi locui si Eu, pentru ca Eu sunt Domnul care locuieste in mijlocul copiilor lui Israel.” Numeri 35:34
Ma framant de mai multa vreme cu situatia din tara noastra. Ma afecteaza profesional, financiar, emotional si spiritual. In acest context recitesc Pentateuhul, asa ca versetul de mai sus a avut un impact grozav asupra mea. Tara a ajuns in criza asta si din cauza mea. Si din cauza ta. Si din cauza ta. Pentru ca in loc sa sfintim locul in care ne-a asezat Dumnezeu, in cel mai bun caz n-am facut nimic sau am facut rau, “am pangarit tara”. Am pangarit tara omorand prin cuvinte, altii chiar fizic, am pangarit tara neglijand curatenia sau chiar facand mai multa mizerie, am pangarit tara adoptand modele rele, importate fara judecata, am pangarit tara … Si m-a apucat rusinea de Dumnezeu si de mine. Comparand vina mea cu a altora probabil nu e asa mare, dar in fata lui Dumnezeu fiecare pacat e pacat, pangarire. Pic cu pic, pacat cu pacat s-au adunat si L-au departat pe Dumnezeu de aici.
Acum ma rog pentru iertarea mea si a fratilor mei si a natiei si pentru sfintirea noastra pentru ca Dumnezeu sa-si intoarca din nou fata spre noi si sa lumineze asupra noastra. Altfel cum vom vedea iesirea din haul in care am ajuns? Faptul ca suntem romani nu e suficient, nici ca suntem o natie crestina. “Chivotul” acesta nu e suficient ca sa ne salveze.
Da si tu mana, uneste-te in pocainta si rugaciune cu mine ca sa ne sfintim si sa sfintim tara in care ne-a asezat Dumnezeu.
Daniela