EU SUNT CALEA

„Isus i-a zis: "Eu sunt Calea, Adevărul si Viata. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” [Ioan 14:6]

Se întâmplă uneori ca o tristete profundă să-ti întunece mintea, o durere mistuitoare să-ti tulbure inima. Privesti în stânga, în dreapta, păsesti cu nehotărâre si grabă, te pierzi si cauti un drum mai usor de scăpare... Dependente de oameni si lucruri, atasare de cuvinte, mână întinsă spre o ghidare... Ai impresia că e gresit tot ce faci. Sau poate nu e. Sau poate chiar e cu adevărat gresit! O fi pe-acolo? O fi asa? O fi el sau o fi ea?

Ai uitat, scumpă fiintă?

Calea e atât de simplă. Nu usoară, ci simplă. „Eu sunt Calea.” Trebuie doar să privesti spre Isus si vei găsi calea, singura Cale.

Cărtile nu-ti pot da toate răspunsurile, oamenii nu-ti pot călăuzi pasii, iar fărâmiturile însiruite de altii pe drumurile aflate înaintea ta nu sunt pentru tine.

Ascultă-I glasul. Priveste-i Lumina. Urmează-I cuvintele. Esti în sigurantă pe calea aceasta!

 

Diana T., Timisoara

AMR: 5 MEDITATII

ianuarie 16, 2011

SEAMĂNĂ O SĂMÂNTĂ BUNĂ…! (2)

“Isus le-a pus înainte o altă pildă, si le-a zis: "Împărătia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sământă bună în tarina lui!” [Matei 13:24]

Dar si neghina este tot sământă… dar ce poate fi neghina? Negina ar putea fi părerile si comentariile oamenilor, când aud că tu ai primit sământa Adevărului, în inima ta!... Mergi acasă încântat de ce-ai primit si se găseste cineva să-ti "amestece gândurile"... fie că este o mamă, care-ti va spune că e vai de tine de-ti părăsesti credinta strămosească (pe care nici nu stii de ce o ai...) fie că este sotul sau sotia, care-ti va spune că te va părăsi, fie duhovnicul, care îti va "explica" câte ceva... da, si satan se foloseste de ei, ca să usuce "sământa adevărului" si… la unii reuseste... pentru că nu au "sământa (bobul) de mustar", care semnifică vointa lor proprie… asa că se lasă usor influentati de satan.

Ce interesant... un grăunte de mustar, desi este mic, este asemănat totusi cu Împărătia Cerurilor.. iar în altă parte scrie că: dacă am credintă cât un bob de mustar... pot "muta" muntii...

Cred că tot ce facem noi pentru Împărătie este prea neînsemnat fată de Gloria Cerească, dar Domnul Isus spune ca este nevoie de acest "bob mic", numit vointa mea sau mai bine zis: alegerea mea, pentru a castiga Împărătia, fiindcă dacă eu nu vreau, nu pot primi Împărătia.

De aceea Împărătia Cerurilor este asemănata cu o comoară, cu un mărgăritar... ca Domnul Isus să mă facă să o doresc, să mi se pară atractivă... si să las totul pentru a o câstiga! Si ce se întâmplă dacă o câstig?...

In Matei 13:52 scrie: "… cine a învătat ce trebuie despre Împărătia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi."

Gospodarul este omul întelept si chibzuit cu ce i s-a încredintat, omul harnic si priceput, care-si chiverniseste bine familia si biserica, care are o vistierie de administrat (un "depozit" material sau spiritual) din care pot lua si altii, el însusi fiind o binecuvântare pentru multi.

De aceea Domnul Isus doreste ca si noi să primim în inimă Împărătia Lui si dacă El nu a obosit să tot învete pe oameni, despre lucrurile Împărătiei, nici noi să nu obosim: nici de la a învăta pentru noi însine… si nici de a-i învăta pe altii despre Împărătie, aceasta fiind o binecuvântare pentru Dumnezeu.

Cristina