“Arcul celor puternici s-a sfărâmat, si cei slabi sunt încinsi cu putere.” [1 Samuel 2:4]
"Dacă cineva îi cere lui Dumnezeu curaj sau putere, Dumnezeu nu-i dă curaj sau putere, ci oportunităti în care să descopere că are curaj, că are putere!"
A fost odată un rege care avea o fiică desteaptă foc si foarte frumoasă. Printesa suferea însă de o boală misterioasă. Pe măsură ce crestea, mâinile si picioarele-i slăbeau, în timp ce auzul si văzul i se împutinau. O multime de doctori încercaseră să o vindece, dar în zadar. Într-o zi, la curte sosi un bătrân despre care se spunea că ar cunoaste secretul vietii. Toti curtenii se grăbiră să-l roage să vină în ajutorul printesei bolnave. Bătrânul îi dădu copilei un cosulet de nuiele cu capac, si-i spuse: “Ia-l si ai grijă de el. Te va vindeca.”
Nerăbdătoare si plină de bucurie, printesa deschise capacul, dar ceea ce văzu o umplu de uimire si de tristete. În cosulet era un copil, doborât de boală, si mai nenorocit si mai suferind decât ea. Printesa îsi lăsă sufletul cuprins de compătimire si, în ciuda durerilor, luă copilul în brate si începu să-l îngrijească. Trecură luni, iar printesa nu avea ochi decât pentru copil. Îl hrănea, îl mângâia, îi surâdea, îl veghea noptile, îi vorbea cu duiosie, chiar dacă toate acestea îi pricinuiau o mare suferintă si oboseală.
La aproape sapte ani după acestea se petrecu ceva de necrezut. Într-o dimineată, copilul începu să zâmbească si să meargă. Printesa îl luă în brate râzând si cântând, usoară si nespus de frumoasă cum nu mai fusese de multă vreme. Fără să-si dea seamă se vindecase si ea.
"Doamne, când mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrană;
Când mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apă;
Când mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie încălzit;
Când sufăr, trimite-mi pe cineva pe care să mângâi;
Când crucea mea începe să fie prea grea, dă-mi crucea altuia s-o împart cu el;
Când sunt sărac, adu-mi pe cineva care este în nevoie;
Când nu am timp, dă-mi pe cineva pe care să-l ajut o clipă;
Când mă simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care să-l încurajez;
Când simt nevoia de a fi înteles, dă-mi pe cineva care să aibă nevoie de întelegerea mea;
Când as vrea ca cineva să aibă grijă de mine, trimite-mi pe cineva de care să am grijă;
Când mă gândesc la mine, îndreaptă-mi gândurile către altii."
Anonim