“Purtati-va
ca niste oameni slobozi, fara sa faceti din slobozenia aceasta o haina a
rautatii, ci ca niste robi ai lui Dumnezeu!” [I Petru 2:16]
Chuck Swindol, a povestit despre un
cercetator în domeniul psihologiei si-al comportamentului uman, de la
Institutul National pentru Sanatate Mintala, din S.U.A, care a ajuns sa fie
foarte îngrijorat cu privire la urmarile stresului ce a cuprins societatea
moderna. El a încercat sa dovedeasca gravitatea aceastui fapt, prin experienta
unei colonii de soareci. Pentru a încerca sa demonstreze ca factorii de mediu
au o influenta deosebita asupra umanitatii, dr.John Calham a construit o cusca
cu o suprafata de aproape 3 m2 în care a închis initial 8 soareci, carora le-a
urmarit atent comportamentul pe masura ce acestia se înmulteau. Cusca putea sa
asigure un spatiu confortabil pentru cel mult 160 de soareci, dar el a lasat ca
numarul lor sa ajunga la peste 2000. Fara a-i priva de alte resurse pentru
viata, le asigura în fiecare zi mâncare, apa potabila si o curatenie foarte
buna. A fost pastrata si o temperatura adecvata si nu s-a semnalat nici un fel
de boala. Singurul disconfort din tot acest timp, era lipsa unui spatiu privat
unde soarecii sa poata fi singuri.Toate celelalte conditii erau ideale pentru
cresterea soarecilor, cu ecceptia faptului ca acea cusca a ajuns sa fie
supraaglomerata. S-a ajuns la acest numar de aproape 2.200 de soareci în doi
ani si jumatate. Din acel moment nu mai era însa nici o posibilitate ca
soarecii sa se ratraga undeva, fara ca sa nu-i aiba pe altii alaturi. Când s-a
ajuns la acele conditii de supraaglomeratie, dr.Calham a observat ca acea
colonie de soareci a început sa se dezintegreze. Între soareci a început sa se
observe manifestari ciudate. Pentru a câstiga conducerea, masculii care
încercau sa-si protejeze teritoriile, au început sa lupte între ei. Femelele au
devenit agresive, muscându-si chiar si proprii pui, iar soarecii din ultimile
generatii cresteu urmarindu-si în mod egocentric doar propriile nevoi. Mancau
cu nesat, beau apa, îsi faceau toaleta si apoi dormeau cu pasivitate. Acestia
s-au îngrasat foarte mult si nu mai voiau sa se reproduca. Aceasta atitudine
ciudata, a facut ca în urmatorii cinci ani toti soarecii sa moara, iar cusca sa
ramâna goala! Acest lucru s-a întâmplat cu toate ca în ultima vreme nu aparuse
nici o boala, în cusca era spatiu destul, iar mâncarea si apa erau din
abundenta.
Aceasta experienta este o buna ilustratie
a vietii cotidiene. În acest timp al societatii post moderne, un fapt foarte
simplu precum a merge la servici, pentru unii dintre noi este o mare aventura.
Sunt prea multe masini pe sosele, drumurile sunt restrictionate si adesea se
fac multe reparatii care ne blocheaza în trafic. Din aceste cauze timpul de
asteptare în trafic este tot mai mare. A conduce masina, a lucra o zi întreaga
cu clientii, sau a primi emailurile si telefoanele celor ce ne suna, ne
afecteaza emotional si spiritual, provocând aceleasi reactii de stres ca a
soarecilor din colivie. De aceea, înainte de a ne autodistruge, trebuie sa
învatam sa spunem: ”destul”! Însusi Domnul Isus a spus ucenicilor: „iesiti din
mijlocul multimii, gasiti un loc de singuratate si odihniti-va!”
Postări
