decembrie 02, 2013

LASA-L PE DUMNEZEU SA-TI FIE ALATURI MEREU!

“Dar voi preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra prea sfânta, rugati-va prin Duhul Sfânt, tineti-va în dragostea lui Dumnezeu, si asteptati îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica.” [Iuda 1:21]

 

     Katy Jonson, a fost o femeie vesela si plina de viata, pâna în ziua în care a auzit ca este bolnava de cancer. Dupa multi ani în care a lucrat ca bucatareasa principala la un mare spital, a trebuit sa se pensioneze, fiind internata pentru tratament chiar în spitalul în care lucrase. În acele momente de încercare, ea si-a pierdut bucuria si entuziasmul pe care l-a avut altadata, iar zilele i-au devenit o povara. De aceea îsi petrecea mai tot timpul asezata în pat pe parte dreapta, având privirea îndreptata spre portiunea de cer care se întrezarea în departare. Desi multi colegi au venit s-o viziteze si s-o întareasca, ea a ramas în aceeasi pozitie fara sa se întoarca spre ei, cuprinsa de o durere si-o mâhnire profunda. Nici chiar atunci când pastorul bisericii a vizitat-o, ea n-a vrut sa priveasca spre el. Vazând ca nu poate sa comunice, dupa ce s-a rugat, pastorul a întrebat-o: „Katy ma lasi sa fac ceva pentru tine?” “Ce mai poti sa faci pentru mine, în aceasta vreme când îmi numar ultimile clipe ale vietii?” a întrebat Katy cu si mai mare durere. Este o mare surpriza; i-a raspuns pastorul. Ca sa afle ce surpriza i se pregateste, Katy si-a dat acceptul. Dupa ce a primit acceptul femeii bolnave, pastorul a parasit spitalul si a mers în graba la biserica. A luat din sanctuar cea mai mare cruce de argint, a pus-o pe umar si s-a îndreptat spre spital. Când a ajuns pe holurile spitalului, ceilalti bolnavi se întrebau cu foarte mare curiozitate, ce avea sa faca acel barbat cu o cruce asa de mare. Ajungând în camera femeii bolnave, aceasta era asezata în aceeasi pozitie cu spatele la usa si cu privirea atintita spre geam. Spunându-i ca este o surpriza, pastorul i-a cerut acesteia sa-si închida ochii si sa-i deschida numai atunci când el îi va permite. În timp ce bolnava pastra ochii închisi, pastorul a fixat crucea în asa fel încât aceasta se încadra perfect în tocul geamului. Când s-a asigurat ca totul este bine fixat, pastorul i-a cerut femeii sa-si deschida ochii. Când aceasta s-a uitat spre fereastra si a vazut crucea de argint stralucind sub lumina soarelui, a fost asa de emotionata de acea priveliste, încât a început sa plânga. În acele momente, pastorul i-a spus: „nu poti sa întelegi deplin cerul, decât atunci când îl privesti prin cruce!” Dupa ce i-a explicat ca Fiul lui Dumnezeu a trait o durere mult mai mare decât suferinta pe care ea o îndura, viata acelei bolnave s-a schimbat. Dupa ce a înteles rostul crucii, credinta în Hristos i-a adus mângaiere si nadejdea ca cerul spre care privea cu deznadejde mai înainte, este locul spre care acum se îndrepta cu deplina nadejde.

     Lasa-L pe Dumnezeu sa-ti fie alaturi mereu pentru ca si in boala, si in durere mila Lui nu intarzie sa apara si daca te afli pe un pat de suferinta si crezi ca Dumnezeu te-a uitat.. te inseli. El stie rostul nostru pe acest pamant.. El stie cand trebuie sa ne oprim pe acest drum si El stie cand e timpul sa plecam.. departe.. langa El. Domnul sa ne dea putere sa fim pregatiti in orice clipa sa ne intalnim cu El in VESNICIE!