Un student credincios vestea mantuirea adusa de
Mantuitorul pentru toti oamenii. Primise permisiunea sa tina chiar si unele
evanghelizari in cladirea in care se tineau cursurile. Intr-o zi a vazut un om
mai in varsta spargand pietre. Studentul l-a intrebat daca obisnuieste sa
mearga duminica sa asculte Evanghelia. Omul a raspuns ca nu merge. “Daca spargi
pietre doua ore in locul meu, voi merge
si eu sa te ascult.” – “S-a facut!” – a spus studentul plin de entuziasm si,
dandu-si haina jos, a inceput lucrul.
Curand batranul si-a dat seama ca studentul putea
sparge pietre la fel de bine ca si el. A vazut de asemenea ca studentul isi
respecta intelegerea. “Dar eu o voi putea respecta?” bombani batranul in sinea
lui. Ar fi vrut sa scape intr-un mod onorabil, dar nu stia cum sa faca.
Dupa doua ore, studentul a spus: “Eu am terminat ce am
promis” –“Tu esti student si studiezi, dar eu am uitat mai mult decat ai
invatat tu.. Pot sa-ti spun de acum ce vei vorbi. Voi, predicatorii, aveti o
singura coarda de vioara: Credeti, pocaiti-va...”
continuare