iulie 31, 2015

MULTIMEA DUSMANOASA

„Caci niste caini ma inconjoara, o ceata de nelegiuti dau tarcoale imprejurul m,eu, Mi-au strapuns mainile si picioarele." [Psalm 22:16]

 

Expresiile Bibliei sunt deosebit de graitoare. Ele ne arata cat de artagoasa, cat de salbatica, cat de impotrivitoare a fost cruzimea si lasitatea acestor “caini”, aratata fata de Cel din mijlocul lor, aflat acolo fara nici o aparare. Iata cum isi varsa inima omului ura impotriva Creatorului ei, venit ca sa-i faca bine. O adevarata haita de “caini” urla impotriva Fiintei desavarsite, care era expresia blandetii si a bunatatii.

Dar aceste cuvinte ne arata si cat de profund indurerata a fost inima Domnului. Multimile acelea dusmanoase au fost atrase de o curiozitate pacatoasa la acel spectacol al rastignirii. Ele au fost probabil aceleasi multimi pe care Isus le invatase, le vindecase si le hranise in pustiu cu atata grija si mila; au fost probabil aceleasi multimi care dorisera sa-L faca imparat si care Il aclamasera doar cu putin timp inainte, cand Domnul a intrat in cetate. Cat de indurerat trebuie sa fi fost Mantuitorul vazand atata nerecunostinta.

Intelegem de ce inima Lui S-a “topit” ca ceara, vazand ura omului impotriva Lui! Toata rautatea si impotrivirea omeneasca s-a aratat in intregime la cruce.