"..sub bratele Lui cele vesnice.." (Deuteronom 33:27)
In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand Jill Briscoe avea sase ani, familia ei a fost evacuata din Lake District. Amintindu-si de o noapte infricosatoare, ea scrie: "Deasupra noastra izbucnise o furtuna. Ploaia, ca niste lacrimi uriase, se izbea de ferestre si se auzeau tunete. Nu-mi placeau furtunile si eram destul de mare ca sa pricep ca se dezlantuise o furtuna si mai mare, un razboi care cuprindea intreaga lume. Dar acesta parea departe. Focul era cald, iar tata statea relaxat pe scaun. Deodata, dandu-si seama ca am nevoie de mangaiere, si-a lasat ziarul si a zambit: "Vino aici, fetito" a spus el cu glasul sau linistit, dar ferm. Si atunci m-am simtit in siguranta in bratele lui, cu capul pe umarul lui si simtindu-i bataia inimii.
Privind in urma, imi dau seama cum Tatal meu ceresc ma adaposteste de furtunile vietii. Cand m-a inundat tristetea la moartea mamei mele, am cautat liniste in prezenta Tatalui meu. Cand vantul ingrijorarii mi-a maturat increderea cand m-am dus sa evanghelizez grupuri de tineri de pe strada, m-am uitat la chipul Tatalui meu. Cand potopul spaimei m-a cuprins in timp ce asteptam in spital rezultatul unor teste infricosatoare, L-am simtit pe Tatal ceresc spunandu-mi: "Vino aici, fetito". M-am urcat in bratele Sale, mi-am pus capul pe umarul Sau si am soptit: "Ce loc sigur!" Biblia spune: "Dumnezeul cel vesnic este un loc de adapost, si sub bratele Lui cele vesnice este un loc de scapare". Daca te coplesesc furtunile vietii, urca-te in bratele Tatalui ceresc, simte bataia inimii Sale si sa fii sigur ca El este mai mare decat furtuna prin care treci.
Postări
