”Când a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie, si ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. ” (Isaia 53:7)
Ce frumos exemplu de demnitate, de bunatate fata de cei ce Il chinuiau. Oare nu putea sa spuna un singur cuvant si o legiune de ingeri sa Ii vina in ajutor? Putea si totusi nu a facut-o.
Dar sa ne gandim la noi, pacatosii, cum reactionam cand suntem doar un pic deranjati de ceva? …Nu e asa ca nu avem aceeasi reactie? Macar ca incercam, dar e ceva in noi care ne impinge la alte reactii decat cele expuse mai sus. Si ce altceva doreste EL de la noi decat ascultare?
E greu sa ascultam? DA, mai ales cand e vorba de atatea NU-uri. Dar nu e nimic, avem o alta alternativa, plina de DA-uri, doare ca ea vine de la urat. Si totusi …de ce o alegem pe cea cu Da?
Din fericire pentru mine, in bunatatea SA m-a scos din lumea aceea, plina de DA …si tot din fericire pentru mine M-a si intarit si MI-a dat resurse sa ma lupt cu ispita DA-ului.
Sa fie azi o zi de schimbare, o zi in care sa spunem NU-ul acela, pe care El il doreste pentru noi, ca atunci cand vine ziua sa putem auzi DA din partea LUI.
Amin, Slavit sa fie DUMNEZEU pentru dragostea sa neconditionata ce o are pentru noi.
Anonim
Postări
